Marii finanțatori ai partidelor politice în 2024. Anatomia unui an-record al banilor în politică

Anul 2024 a fost, fără exagerare, cel mai bogat an din istoria finanțării partidelor politice din România. Patru runde de alegeri, un apetit electoral fără precedent și un cadru legislativ permisiv au transformat sistemul de finanțare politică într-un mecanism masiv de transfer al banilor publici și privați, cu transparență limitată și controale insuficiente.

Potrivit analizei realizate de Expert Forum (EFOR), statul român a plătit peste un miliard de lei pentru subvenții anuale și rambursări de campanie, bani proveniți exclusiv din fonduri publice. Raportul se concentrează pe finanțarea partidelor, nu a campaniilor electorale, și analizează principalii donatori și creditori ai PSD, PNL, USR, AUR și PUSL, pe baza datelor publicate în Monitorul Oficial și a altor surse publice.

Un sistem care încurajează „dublarea” banilor

Principala concluzie a raportului este că partidele au folosit mult mai intens finanțarea privată tocmai pentru a obține ulterior rambursări din bani publici, în timp ce păstrau subvențiile pentru cheltuieli greu de urmărit. Practic, partidele au învățat să joace simultan pe două fronturi, bani privați la intrare, bani publici la ieșire, cu un impact direct asupra bugetului de stat.

Un exemplu elocvent este PSD, care doar din împrumuturi a strâns aproximativ 100 de milioane de lei, o parte consistentă fiind ulterior direcționată către campanii. La alegerile prezidențiale și europarlamentare, unde partidele pot finanța integral campaniile, acest mecanism devine și mai eficient.

La PSD, 37 din 40 de milioane de lei au fost declarate la sediul central, iar 2,5 milioane de lei la Prahova. La PNL, jumătate din bani (1,3 milioane de lei) provin de la Constanța, 248 mii de lei de la Brașov și 175 mii lei de la Botoșani. La AUR banii au mers către sediul central.

Cine sunt „marii finanțatori”

În sensul raportului EFOR, marii finanțatori sunt acele persoane fizice sau juridice care au depășit pragurile de publicare obligatorie în Monitorul Oficial:

• peste 10 salarii minime brute (SMB) pentru cotizații,
• peste 1 SMB pentru donații,
• peste 100 SMB pentru împrumuturi.

În 2024, cu un salariu minim brut de 3.300 lei, limitele anuale au fost:

• 660.000 lei pentru persoane fizice,
• 1.650.000 lei pentru persoane juridice.

Analiza a vizat peste 200 de finanțatori, dar nu este exhaustivă, concentrându-se pe sumele și cazurile relevante.

Semnale de alarmă… bani fără explicație

Deși majoritatea finanțărilor par, la prima vedere, conforme cu legea, raportul identifică numeroase situații problematice:

• persoane care donează sau împrumută sume apropiate sau chiar peste veniturile declarate;
• finanțatori care par să fi împrumutat bani de la terți pentru a-i da partidului;
• împrumuturi care nu apar în declarațiile de avere;
• aproximativ 30 de cazuri în care nu există nicio informație publică despre persoane care au finanțat partide cu sume de până la 660.000 lei.

EFOR subliniază că aceste simple corelații matematice ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorități, chiar dacă nu constituie, în sine, probe de ilegalitate.

Finanțarea „pe mai multe fronturi”, influență sau asigurare politică

Un fenomen interesant, deși rar, este finanțarea mai multor partide de către aceleași persoane sau firme. Exemplele identificate sugerează fie o strategie de „asigurare”, fie o formă discretă de cumpărare a influenței:

• FCSB SA, controlată de George Becali, a direcționat bani către AUR și PSD;
• un deputat PSD a finanțat în 2024 atât PSD, cât și PNL;
• liderul PSD din Consiliul Județean Iași a finanțat, printr-o firmă, PNL.

PSD, campionul împrumuturilor și al rețelelor de firme

Raportul evidențiază în special rețelele de finanțare din jurul PSD, unde aceleași persoane sau grupuri de interese apar repetitiv, atât ca persoane fizice, cât și prin firme:

• Jean Sasu, co-proprietar NUBA, a împrumutat PSD cu 3,7 milioane lei personal și prin firme, la care se adaugă 1,6 milioane lei printr-o firmă a soției sale, Ana Maria Sasu. Unele societăți au fost înființate cu puțin timp înainte de acordarea împrumuturilor și aveau venituri foarte mici.
• Alexandru și Ana Maria Besciu au împrumutat PSD cu 3,2 milioane lei prin firme distincte.
• Familia Moise (Elena, Sebastian Moise și Ionela Dicu) a finanțat PSD atât direct, cât și prin firme.
• Vali Porojan, administratoarea Fabricii de Zahăr Luduș, a împrumutat PSD cu 650.000 lei, în timp ce o firmă la care fusese asociată a împrumutat partidul cu 1,6 milioane lei.

La acestea se adaugă firme din construcții, energie sau agricultură, unele cu activitate economică modestă, dar cu capacitate „surprinzătoare” de a finanța partidul.

PNL, PUSL, USR și AUR – modele diferite, aceleași vulnerabilități

• PNL a avut o finanțare puternic fragmentată, cu împrumuturi între membri de partid și donații consistente din teritoriu, în special din Constanța. Cristian Bușoi și Rareș Bogdan apar ca finanțatori importanți. Rareș Bogdan, europarlamentar și fost om de televiziune,  a contribuit cu 2.239.230 de lei în 2024. Pe locul doi se află Mara Mareș, șefa Tineretului Liberal, cu 1.782.000 de lei, iar Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și acum europarlamentar, a donat 1.310.000 de lei. Alți membri importanți din PNL au contribuit cu sume sub pragul a un milion de lei: Gheorghe Falcă (1.238.000 de lei), Sebastian Burduja (954.580 de lei) și Mircea Fechet (921.000 de lei). Toți aceștia și-au asigurat locuri în Parlament sau în funcții relevante.
• PUSL este finanțat aproape exclusiv din cercul de influență al lui Dan Voiculescu, familia acestuia și firmele conexe.
• USR nu a înregistrat finanțări de la persoane juridice, bazându-se pe donații și împrumuturi de la persoane fizice. deputata Monica Berescu și soțul său, Ionuț Berescu, au împrumutat formațiunea cu câte 650.000 de lei, un total de 1.300.000 de lei. Pe locul doi se află deputata Corina Atanasiu, care a contribuit cu 452.000 de lei în două tranșe.
• AUR a concentrat toate finanțările la sediul central, majoritatea fiind declarate chiar înainte de alegeri. Liderul George Simion s-a bazat pe contribuțiile deputatei Laura Gherasim, europarlamentarului Șerban Dimitrie Sturdza și senatorului Nicolae Vlahu, fiecare acordând câte 650.000 de lei. Alți membri au contribuit cu sume consistente: europarlamentarul Adrian Axinia și deputatul Florin Eugen Cîrligea, cu câte 500.000 de lei fiecare.

Controale puține, transparență în scădere

Un aspect extrem de grav semnalat de EFOR este faptul că AEP nu a realizat controlul anual al partidelor politice, deși legea o obligă. Cu doar 14 angajați la nivel central, instituția nu a făcut față volumului de muncă dintr-un an cu patru runde de alegeri. Consecința: peste 700 de milioane de lei rambursați din bani publici fără un control real, iar rezultatele verificărilor vor fi cunoscute, cel mai probabil, abia în 2026.

Mai mult, AEP nu are mandat legal să verifice din oficiu sursa banilor, ci doar legalitatea tranzacțiilor. Dacă fondurile provin din surse ilicite, acestea pot intra relativ ușor în circuitul politic, în lipsa unui scandal sau a unei plângeri.

Un viitor mai opac: efectul deciziei CCR

Decizia CCR nr. 297/29 mai 2025, care limitează accesul public la declarațiile de avere și interese, reprezintă o lovitură dură pentru transparență. În lipsa acestor documente, analize de tipul celei realizate de EFOR ar putea deveni imposibile.

Legal, dar profund problematic

Raportul Expert Forum nu afirmă existența unor ilegalități generalizate, dar descrie un sistem vulnerabil, netransparent și insuficient controlat, în care banii circulă ușor între firme, persoane și partide, iar statul ajunge să ramburseze sume uriașe fără a ști cu adevărat de unde provin.

Recomandările EFOR, adică limitarea finanțării per persoană, extinderea interdicțiilor pentru firmele cu bani publici, publicarea finanțărilor din campanii și întărirea controalelor, nu sunt radicale. Sunt, mai degrabă, minime condiții pentru ca democrația să nu devină o piață a influenței, în care alegerile sunt finanțate de cei care își permit să parieze sume mari pe putere.

În 2024, pariul a fost mai mare ca oricând. Iar nota de plată a fost achitată, în mare parte, de contribuabili.