Peste 86% dintre dosarele de corupție erau deja prescrise la sosirea în instanță. Președinta Curții de Apel București:. „Vina aparține Parlamentului și procurorilor”

Președinta Curții de Apel București (CAB), judecătoarea Liana Arsenie, respinge acuzațiile potrivit cărora conducerea instanței ar fi influențat soluții în dosare de corupție prin schimbarea judecătorilor din completuri, susținând că realitatea statistică arată o cu totul altă cauză a închiderii acestor dosare: prescripția intervenită înainte ca instanța să fie sesizată.

Într-o „informare publică” dată luni, Liana Arsenie afirmă că peste 86% dintre dosarele de corupție soluționate de Curtea de Apel București în ultimii trei ani erau deja prescrise la momentul înregistrării lor pe rolul instanței. Documentul vine ca reacție la dezvăluirile realizate în documentarul Recorder, care susține că, în mod curent, conducerea CAB ar fi modificat componența completurilor pentru a obține soluții favorabile unor inculpați acuzați de corupție.

„Componența completului nu putea influența soluția impusă de lege”

Potrivit șefei CAB, datele statistice infirmă acuzațiile de influențare a actului de justiție. Din cele 22 de dosare de corupție închise prin intervenirea prescripției în ultimii trei ani, doar trei s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel București, reprezentând 13,64% din total. Restul de 19 dosare, adică 86,36%, erau deja prescrise la momentul sesizării instanței.

„În marea majoritate a cazurilor, dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București, iar în restul cazurilor prescripția era iminentă. În aceste condiții, componența completului nu putea influența soluția impusă de lege”, susține Liana Arsenie.

În cele trei dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea CAB, aceasta s-a produs la intervale extrem de scurte: la 9 zile, la 3 luni și, respectiv, la 5 luni de la înregistrarea cauzelor.

Termene „incompatibile” cu acuzațiile de tergiversare

Președinta CAB arată că aceste intervale sunt incompatibile cu ideea unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligență din partea instanței. În cazul în care prescripția a intervenit la doar 9 zile de la sesizare, Arsenie subliniază că este „imposibil, factual și juridic”, ca instanța să fi exercitat vreo influență reală asupra cursului procesului într-un asemenea termen.

În celelalte două dosare, perioadele de 3 și 5 luni sunt considerate compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor și respectarea dreptului la apărare.

Dosarul „Hidroelectrica” și cazul Udrea–Andronic

Unul dintre cele trei dosare invocate este celebrul dosar „Hidroelectrica”, în care Curtea de Apel București a dispus, în aprilie 2023, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea, acuzată de trafic de influență și spălare a banilor, și a jurnalistului Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

Dosarul a fost înregistrat la CAB în iunie 2019, iar soluția de încetare a procesului a fost pronunțată după aproape patru ani de judecată. Conducerea instanței precizează însă că faptele erau deja prescrise la aproximativ cinci luni de la data sesizării Curții de Apel, acestea fiind săvârșite în noiembrie 2011.

„Responsabilitatea aparține legislativului și parchetelor”

În concluzie, Liana Arsenie plasează responsabilitatea prescrierii faptelor în afara instanței. Potrivit acesteia, cauzele reale ale situației sunt pasivitatea Parlamentului, care timp de patru ani nu a modificat o prevedere din Codul penal în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și durata excesivă a urmăririi penale, uneori dublată de trimiteri tardive în judecată.

„Aceste elemente sunt anterioare sesizării Curții de Apel București și nu puteau fi corectate prin managementul completurilor”, susține președinta CAB, care insistă că modificările operate în compunerea completurilor au fost realizate exclusiv în temeiul legii și au avut o justificare obiectivă.

Poziția oficială a conducerii Curții de Apel București vine într-un context tensionat, în care problema prescrierii faptelor de corupție continuă să alimenteze dezbateri aprinse despre funcționarea justiției, responsabilitatea legislativului și eficiența parchetelor în instrumentarea marilor dosare.