Începând cu 1 ianuarie 2026, contribuabilii din România, persoane fizice și firme, vor intra într-un nou regim fiscal semnificativ mai strict, marcat de majorări de taxe, obligații suplimentare și sancțiuni extinse. Noile reguli, introduse prin Legea nr. 239/2025 privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, validată de Curtea Constituțională, schimbă fundamental raportul dintre contribuabili și autoritățile fiscale.
Avocatul Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, avertizează că amploarea acestor modificări crește semnificativ riscul de neconformare, amenzi, executări silite și litigii cu ANAF, iar lipsa unei strategii juridice adaptate poate avea consecințe financiare grave.
Cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale, promulgat la 15 decembrie, prevede ajustări importante ale cotelor de impozitare și limitarea unor facilități care până acum permiteau o optimizare fiscală mai largă. Impactul se va resimți direct asupra fluxurilor de numerar ale companiilor și veniturilor persoanelor fizice, obligând contribuabilii să își reevalueze strategiile financiare și de business.
Modificările nu vizează doar impozitul pe profit, ci și impozitarea veniturilor independente, a veniturilor din investiții și regimul TVA pentru anumite bunuri și servicii. Pentru firmele cu cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro, care nu intră sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri, se limitează deductibilitatea cheltuielilor cu drepturile de proprietate intelectuală, managementul și consultanța.
Un capitol sensibil îl reprezintă impozitele locale. Din 2026, cresc impozitele pe clădiri, terenuri și vehicule, prin modificarea regulilor de calcul și reducerea excepțiilor de la plată. În paralel, se introduce oficial sistemul e-Proprietate, un registru centralizat al bunurilor imobile din România, menit să eficientizeze colectarea taxelor locale.
Aplicarea acestor reguli poate genera dispute privind stabilirea valorii impozabile, cu potențial ridicat de litigii fiscale între contribuabili și autoritățile locale.
În domeniul investițiilor, impozitul reținut la sursă pentru câștigurile din titluri de valoare și instrumente financiare derivate crește:
Pentru operațiunile neintermediate de brokeri și pentru criptomonede, impozitul urcă de la 10% la 16%, menținându-se pragul neimpozabil de 200 lei/tranzacție, cu un plafon anual de 600 lei.
Legislația aplicabilă societăților comerciale introduce, din 2026, modificări esențiale privind capitalul social și disciplina financiară. Firmele nou-înființate vor trebui să aibă un capital social minim de 500 lei, iar societățile existente cu cifră de afaceri netă peste 400.000 lei vor fi obligate să își majoreze capitalul social la cel puțin 5.000 lei.
În plus, toate persoanele juridice vor trebui să dețină un cont bancar de plăți în România sau un cont la Trezoreria Statului. Nerespectarea acestei obligații poate duce la declararea inactivității fiscale de către ANAF și chiar la dizolvarea de drept a societății.
Se înăspresc și regulile privind cesiunea părților sociale pentru firmele cu datorii fiscale, distribuirea dividendelor, împrumuturile dintre societate și asociați, precum și accesul la eșalonările la plată. Eliminarea plafonului pentru obligativitatea acceptării plăților cu cardul și regimul mai dur al inactivității fiscale completează tabloul unui control mult mai strict asupra mediului de afaceri.
Legea nr. 239/2025 introduce reguli stricte privind Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA). Contribuabilii sunt obligați să păstreze în patrimoniu activele pentru care au beneficiat de scăderi ale valorii imobilizărilor pe o perioadă de cel puțin jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de cinci ani. Nerespectarea acestei condiții atrage recalcularea impozitului și perceperea de accesorii fiscale.
Există excepții pentru reorganizări, lichidări sau distrugerea ori furtul activelor, însă acestea trebuie demonstrate riguros prin documente justificative solide.
În același timp, Guvernul analizează posibile modificări ale IMCA, inclusiv reducerea sau eliminarea acestuia, în funcție de evoluția salariului minim brut și de presiunile mediului de afaceri. Decizia finală urmează să fie luată în contextul pregătirii bugetului pentru 2026.
Intensificarea controalelor ANAF este o realitate anticipată pentru perioada următoare. Deciziile de impunere și actele administrative fiscale pot avea un impact major asupra firmelor și persoanelor fizice. Totuși, cadrul legal oferă instrumente de protecție eficiente: contestarea deciziilor de impunere în termen de 45 de zile, acțiunea în contencios administrativ, contestația la executare și solicitarea suspendării executării actelor fiscale.
Suspendarea executării poate bloca executarea silită, opri calculul penalităților și elimina temporar obligațiile din certificatul de atestare fiscală, oferind contribuabililor un respiro esențial până la soluționarea definitivă a litigiului.
„Noile obligații fiscale care se vor aplica începând din 2026 trebuie tratate cu mare atenție atât de antreprenorii aflați la început de drum, cât și de entitățile deja existente și de persoanele fizice vizate. Recomandăm apelarea la un avocat specializat, care să ofere consultanță adaptată fiecărui caz”, a declarat Dr. Radu Pavel.
Modificările fiscale din 2026 reprezintă un adevărat punct de cotitură pentru contribuabilii din România. Rigoarea sporită în gestionarea activelor, respectarea noilor cote de impozitare și adaptarea la regulile stricte privind capitalul social și disciplina financiară devin esențiale pentru supraviețuirea și continuitatea afacerilor.
În acest context, utilizarea proactivă a instrumentelor juridice și construirea unei strategii fiscale solide nu mai sunt opționale, ci indispensabile pentru protejarea patrimoniului și evitarea unor pierderi financiare majore.
Lasă un răspuns