DGA face „curățenie” în ograda MAI – Cum a funcționat fabrica de pensionări ilegale operată de o doctoriță care transforma „aptul limitat” în ieșire la pensie

Direcția Generală Anticorupție a deschis, zilele acestea, un nou front în lupta internă cu corupția, chiar în sistemul medical al Ministerului Afacerilor Interne, acolo unde o doctoriță a transformat un mecanism legal, expertiza medico-militară, într-o adevărată fabrică de pensionări frauduloase pentru cadre încă în putere.

Fenomenul nu este nou, dar cazul din Bihor arată cu o precizie chirurgicală cât de vulnerabil este sistemul atunci când controlul profesional este înlocuit cu relații, bani și complicități.

O schemă simplă, dar extrem de profitabilă

Potrivit surselor care au stat la baza anchetei, mecanismul funcționa cu o eficiență de tip industrial. Adică persoane din structurile MAI, respectiv polițiști, militari, angajați operativi, ajungeau în fața Comisiei de expertiză medico-militară conduse de medicul cardiolog de la Spitalul Clinic „Avram Iancu” din Oradea. De acolo, drumul către pensia anticipată devenea o formalitate, cu o singură condiție: să existe vechimea minimă de 15 ani în sistem. Restul, conta mai puțin. Uneori, chiar deloc!

În schimbul unor sume de bani sau a unor „atenții” bine direcționate, doctorița trecea cu vederea realitatea medicală și transforma solicitările în decizii cu mențiunea „apt limitat”, sintagma-cheie care deschidea ușa spre trecerea în rezervă. Astfel, oameni în deplină putere, unii cu 45-47 de ani, ieșeau la pensie ca și cum ar fi fost afectați de incapacități incompatibile cu activitatea operativă.

Pentru fiecare dosar „operat”, mita completa diagnosticul.

Rechizitoriul care deschide cutia Pandorei

Pe 26 noiembrie 2025, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor au finalizat cercetarea și au trimis-o în judecată pe inculpată, medic specialist cardiolog și președinte al Comisiei de expertiză medico-militară.

Dosarul conține 10 acte materiale de luare de mită, dar anchetatorii nu exclud posibilitatea ca numărul real să fie mult mai mare. În multe situații, astfel de fapte rămân neraportate, fiind protejate de un sistem de tăcere și complicitate care funcționează de ani de zile.

Conform rechizitoriului:

• doctorița ar fi pretins și primit bani ori alte foloase necuvenite pentru a emite decizii „apt limitat”,
• beneficiarii proveneau nu doar din județul Bihor, ci și din județe limitrofe,
• concluziile medicale erau esențiale pentru trecerea în rezervă, adică pentru acordarea pensiei anticipate, în condiții care trebuiau să fie excepționale, nu standardizate contra cost.

Fiecare semnătură, fiecare parafă falsifica realitatea medicală, transformând expertiza în monedă de schimb.

DGA, poliția internă care începe să scuture schema

Operațiunea a fost coordonată de procurorii bihoreni, dar greul anchetei a fost dus de polițiștii judiciari ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bihor, care au documentat sistematic modul de lucru al medicului.

DGA afirmă, într-un comunicat sec, dar tăios, că toate actele de urmărire penală au fost efectuate în baza ordonanțelor de delegare, sub coordonarea procurorului de caz.

În traducere, asta înseamnă că rețeaua era suficient de bine închegată încât să necesite supraveghere atentă, interceptări, filaje și verificări extinse ale dosarelor medicale.

Nu un medic, ci un sistem a lăsat breșe larg deschise

Cazul din Bihor nu se rezumă doar la o doctoriță care a profitat de poziția sa, ci și la un sistem care, ani întregi, a permis ca expertiza medicală, un pilon esențial în structurile militare, să fie tratată cu superficialitate sau să fie vulnerabilă la influențe.

Mai ales într-o perioadă în care problema pensionărilor timpurii din MAI este un subiect sensibil, cu impact bugetar major și cu efect direct asupra deficitului de personal. O singură semnătură frauduloasă afectează întregul sistem. O „fabrică” de semnături îl subminează structural.

Doctorița va fi judecată pentru luare de mită în formă continuată, o infracțiune care, în cazul în care va fi dovedită, poate atrage pedepse severe.

Dar dincolo de responsabilitatea individuală, ancheta deschide întrebări pe cât de curioase, pe atât de incomode:

• câte astfel de comisii funcționează la fel în țară?
• câți au ieșit la pensie anticipat pe baza unor diagnostice „fabricate”?
• care este impactul bugetar al acestor pensionări?
• ce controale interne au lipsit sau au eșuat?

DGA a făcut un pas important, dar adevărata curățenie presupune audit, reformă și asumarea faptului că vulnerabilitatea nu e o excepție, ci o problemă sistemică.

Până atunci, schema „aptului limitat contra cost” rămâne cel mai nou, și poate cel mai grăitor, simptom al unei boli cronice din sistemul de expertiză medico-militară.