DNA a deschis „Cutia Pandorei” a ajutoarelor sociale… Teleorman e doar începutul. Prahova, între vulnerabilități, tăceri și riscul unor viitoare dosare penale

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au detonat, la începutul lunii decembrie, unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru administrațiile locale și anume modul în care sunt gestionate ajutoarele sociale. Ceea ce pare, la prima vedere, un dosar punctual din județul Teleorman de fapt ascunde posibilitatea de a zgudui sute de primării din țară, inclusiv din județe precum Prahova, unde controalele financiare din ultimii ani au semnalat deficiențe sistemice în monitorizarea beneficiarilor, activităților de interes local și a gestionării bugetelor sociale.

Ancheta începută de DNA în comuna Olteni relevă o schemă clasică, dar greu de probat, adică menținerea în plată a unor persoane apte de muncă, fără verificarea obligațiilor legale și achiziții nejustificate din bugetul local, într-o administrație deja îngropată în datorii.

Dar, mai mult decât atât, dosarul arată cât de ușor poate fi capturat sistemul de asistență socială, un mecanism gândit să protejeze vulnerabilitatea socială, dar care poate fi transformat, politic sau financiar, într-un instrument de control și fidelizare politică.

DOSARUL TELEORMAN – Mecanismul administrativ transformat în abuz penal

Potrivit comunicatului DNA, primărița comunei Olteni, Violeta Cătălina Ionescu, este urmărită penal pentru două infracțiuni de abuz în serviciu în formă continuată. Procurorii o acuză că, între anii 2024 și 2025, a menținut în plată ajutoare sociale acordate nelegal persoanelor apte de muncă, fără a întocmi sau fără a implementa planurile de activități de interes local.

Prejudiciul este de 2,2 milioane lei, bani care ar fi trebuit să ajungă exclusiv la cei care își respectau obligațiile prevăzute de legea venitului minim garantat (Legea 416/2001).

În același dosar este vizată și Adriana-Cornelia Dima, inspector în cadrul compartimentului financiar al primăriei, pentru complicitate. Procurorii susțin că ea ar fi sprijinit menținerea în plată și aprobarea unor achiziții publice nejustificate.

Totodată, anchetatorii DNA verifică o a doua schemă, în speță cheltuirea nejustificată a aproximativ 400.000 lei din bugetul local, în 2021, deși primăria înregistra datorii de aproape 1,9 milioane lei către furnizori.

În urma celor șase percheziții desfășurate în Teleorman, au fost ridicate sume în lei și valută: 251.860 euro, 90.100 lei și 320 dolari.

Sumele au fost puse sub sechestru. Primarul se află, din 4 decembrie a.c., sub control judiciar 60 de zile, perioadă în care nu poate exercita funcția publică.

Schema descrisă de DNA nu este o noutate pentru specialiștii în administrație publică. Legea venitului minim garantat prevede obligativitatea întocmirii planului anual de lucrări de interes local, evidența strictă a prezenței, suspendarea ajutorului pentru neîndeplinirea obligațiilor.

Dar, în practică, acest mecanism este ușor de manipulat prin:

1. Planuri fantomă sau copiate de la an la an.
2. Liste de prezență semnate „în alb”.
3. Beneficiari folosiți ca masă electorală.
4. „Tolerarea” absențelor în schimbul loialității politice.
5. Control administrativ slab sau inexistent.

Cazul Olteni este, de fapt, relevant nu pentru că e excepție, ci pentru că face vizibil un model devenit rutină în anumite administrații locale.

PRAHOVA – O situație sub evidență, dar cu vulnerabilități

Deși în Prahova nu a explodat (încă) un dosar de talia celui din Teleorman, controalele și auditurile din ultimii ani arată multiple breșe.

În 2023, peste 84.000 de prahoveni au beneficiat de diverse programe sociale (de la VMG la cardurile sociale pe care le gestionează autoritățile locale). La un asemenea volum, orice laxitate procedurală poate genera pierderi importante.

Rapoartele anuale ale Curții de Conturi au semnalat evidențe incomplete ale beneficiarilor, planuri de activități întocmite superficial, lipsa monitorizării reale a prezenței, procese verbale de activitate neînsoțite de dovezi concrete, cheltuieli sociale aprobate fără justificări solide sau chiar situații în care nu s-au recuperat sume plătite nelegal.

Mai mult, în unele localități, auditorii au descoperit discrepanțe între numărul de beneficiari „pe hârtie” și persoanele găsite la controale în teren.

Pe de altă parte, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPS) a recomandat, în mai multe rânduri, intensificarea controalelor în primării, standardizarea procedurilor și verificări trimestriale ale beneficiarilor apți de muncă. Însă, agenția are personal redus și un volum foarte mare de activitate, ceea ce limitează eficiența controalelor.

În ultimii ani, în Prahova au existat mai multe sesizări privind beneficiari care lucrau în construcții „la negru”, în timp ce încasau ajutor social, reclamații privind pontaje fictive la unele primării din zone rurale și suspiciuni de folosire a beneficiarilor sociali ca voluntari în campanii electorale (niciodată dovedite penal). De fapt, aceste cazuri nu au generat dosare penale, dar arată o realitate administrativă predispusă la abuz.

Dosarul din Teleorman, un avertisment pentru multe primării

Ancheta DNA a fost percepută ca un semnal direct către administrațiile locale. În discuții cu juriști și foști inspectori sociali, concluzia e clară. Dacă DNA verifică sistematic modul în care se acordă ajutoarele sociale, multe primării nu ar trece testul legalității.

De ce?

1. Planurile de activități de interes local sunt adesea formale.
2. Beneficiarii nu sunt monitorizați deoarece primăriile nu au resurse.
3. Fișele de prezență nu sunt verificate pentru că se semnează în bloc.
4. Ajutorul social este instrument politic în comunități sărace.
5. Primarii nu riscă scandal social suspendând venitul minim garantat (VMG) pentru absențe.

Exact de aici a început „plăcinta” penală în Teleorman.

Reacții oficiale și implicații instituționale

DNA a transmis că dosarul Olteni nu este unul singular și că verificările vor continua oriunde există suspiciuni privind prejudicierea bugetului de stat.

Pe de altă parte, oficiali din Ministerul Muncii au transmis, neoficial, că se lucrează la un set de norme privind digitalizarea monitorizării beneficiarilor VMG, o reacție directă la problemele constatate în teren.

Reprezentanți ai administrației locale (off the record)

Mai mulți primari, inclusiv din Prahova, admit în privat că „sistemul e greu de gestionat” și că „uneori e imposibil să verifici zilnic cine vine, cine nu, unde lucrează și ce face”.

Unii merg mai departe: „Ajutoarele sociale sunt ce rămâne după ce se termină campaniile electorale. Dacă tai ajutorul, pierzi voturi.”

Afirmație cinică, dar reală pentru multe comunități dependente economic de primărie.

Cazul Teleorman ar putea duce la:

1. Extinderea anchetelor în alte județe, inclusiv Prahova.
2. Controale tematice ale AJPS pe acordarea VMG.
3. Verificarea achizițiilor locale în localitățile cu datorii mari.
4. Sesizări în lanț din partea cetățenilor, care se simt nedreptățiți de modul în care se acordă ajutoarele sociale.

Într-un scenariu „distopic, dacă DNA verifică, de exemplu, pontajele din ultimii doi ani în zece primării prahovene, probabil că în cinci se vor găsi nereguli administrative, în două ar putea apărea suspiciuni de abuz în serviciu, iar într-una se poate ajunge la dosar penal „în oglindă” cu cel din Olteni.

Sistemul social e fisurat, iar ancheta DNA doar îl expune

Desigur, dosarul Olteni nu este o excepție, ci un simptom. Sistemul ajutoarelor sociale, în special al venitului minim garantat, este expus abuzurilor. Și asta pleacă de la numărul insuficient de inspectori, prea multe atribuții pentru primării, lipsă de digitalizare, control redus și, desigur, tentații electorale evidente.

DNA a atins un nerv sensibil al administrației românești. Dacă ancheta se extinde, nu doar Teleormanul va avea primari puși sub acuzare. Prahova, cu multitudinea ei de comune vulnerabile, cu bugete mici, datorii mari și dependență socială ridicată, ar putea fi un alt epicentru.

Iar întrebarea nu este „dacă”, ci „când”?