La Poliția Locală Ploiești, acolo unde legea veghează, iar parcările neregulamentare tremură (cel puțin teoretic), s-a produs o explozie culturală fără precedent. Peste noapte sau, probabil, chiar în noaptea minții, curtea instituției a fost împodobită cu două lucrări de artă abstractă, rodul unei viziuni artistice care, dacă nu e genială, cu siguranță e îndrăzneață. Sau obosită. Sau amuzată.

Prima operă: un Om de Zăpadă din anvelope, care reușește performanța de a arăta simultan a instalație de Crăciun, a improvizație de vulcanizare și a mască urbană de carnaval bugetar. Înălțat falnic, cu eleganța unei coloane daco-romane făcute din cauciucuri de TIR, Omul de Zăpadă privește solemn parcarea Poliției Locale, ca un paznic ecologic al rablelor cu rovinieta expirată. Singura lui vină? Că arată prea bine față de vecinătățile lui. Desigur, ne referim la clădirea sediului care stă dărăpănată, dar camuflată de un mash.
Probabil, dintr-un planor decolat de la Strejnicu pare un tort de nuntă preparat de vreun elev de la postliceala gastronomică.
A doua piesă… ei bine, aici intrăm în zona artei cu adevărat abstracte. Atât de abstracte, încât nici autorul n-a mai știut ce-a vrut să fie. Poate un manifest. Poate o instalație despre dezordinea administrativă. Poate o reflectare a spiritului Ploieștiului la ora 7 dimineața, când pleacă tururile de ridicări auto. Sau poate doar o grămadă de materiale adunate la un loc, în numele artei și al fondurilor… pardon, al fondului artistic.

Adică poate fi orice, în funcție de imaginație, dacă nu ar fi verde și împodobit precum un brad
În orice caz, cele două opere cauciucate transmit mesajul că, la Poliția Locală Ploiești, creativitatea domnește, chiar dacă eficiența încă se caută în teren. Iar pentru cei care se întreabă de ce apar astfel de instalări culturale într-o instituție de ordine publică, răspunsul e simplu: Dacă nu putem surprinde infractorii, măcar să surprindem trecătorii!
În concluzie, arta abstractă a cucerit Poliția Locală. Iar dacă, vreodată, veți avea impresia că orașul nu progresează, amintiți-vă de acest Om de Zăpadă din cauciucuri. El e dovada vie, sau cel puțin rezistentă la uzură, că Ploieștiul are imaginație.
Lasă un răspuns