Cum a ajuns compania responsabilă de criza apei din Prahova să cumpere „Regina Nopții” cu 10 milioane de lei

Criza apei din Prahova, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă și a pus în pericol inclusiv sistemul energetic național, scoate la suprafață un tablou grotesc al modului în care este administrată una dintre cele mai opace companii ale statului: Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova SA.

O companie unică în România, interpusă între Administrația Națională Apele Române și operatorii locali de apă, transformată, potrivit unei investigații G4Media, într-un sanatoriu pentru sinecuri politice, cu decizii financiare care frizează absurdul. Iar episodul care sintetizează perfect „competența” managerială este achiziția, în 2022, a hotelului-restaurant „Regina Nopții” din Ploiești, pentru suma uriașă de 10 milioane de lei, în timp ce conducerea ESZ urla public că nu are bani să modernizeze infrastructura de apă.

Potrivit unui Raport de gestiune analizat, ESZ SA a cumpărat în 2022 clădirea „Regina Nopții” cu 10 milioane de lei,  5 milioane lei bani din fondurile companiei și alte 5 milioane lei din împrumut contractat la Raiffeisen Bank.

Vânzătorul: Kato Group, controlată de Marius Ștefan Pleșa și Maria Anastasia Urse.

Achiziția a fost justificată drept „necesară pentru un nou sediu”. Ce nu s-a explicat atunci este de ce o companie de stat ajunge să plătească 2 milioane de euro pe o clădire care nu doar că depășește nevoile instituției, dar care, calculat de Ziarul de Ploiești, se va amortiza în… 930 de ani.

Înainte de această „afacere imobiliară”, sediul ESZ era unul modest, cu o chirie lunară de 3.000 lei, iar plata utilităților era de circa 7.750 lei.

În loc să continue într-un spațiu ieftin și funcțional, managementul companiei a preferat să îngroape bani publici într-o clădire supradimensionată, cu statut de restaurant-hotel și cu întreținere ridicată, într-un moment în care infrastructura hidrotehnică din județ colapsa sub propriile neglijențe.

Ca fapt divers, ca să zicem așa, în luna martie 2023, SC Exploatare Sistem Zonal Prahova SA a lansat o licitație, urmand să beneficieze de o mașină pentru 48 de luni, respectiv 4 ani, de aproximativ 62.000 de euro.

Criticii consideră că aceste investiți ar fi trebuit canalizate spre infrastructură pentru a evita un colaps. Iar declarațiile tranșante ale ministrei Mediului, Diana Buzoianu, au venit după ce ESZ nu a informat ministerul despre probleme, nu a informat populația sau primăriile și, mai ales, nu a gestionat corespunzător lucrările de la acumularea Paltinu, care au generat avaria majoră.

ESZ este singura companie de acest tip din România, o verigă birocratică introdusă artificial între Apele Române și operatorii de apă, justificată ani la rând prin „particularitățile zonei”. Acum, chiar ministerul recunoaște că e posibil ca această societate să nu își mai justifice existența.

O analiză G4Media a peste 150 de decizii ale Adunării Generale a Acționarilor și ale Consiliului de Administrație arată o imagine șocantă pentru o companie aflată permanent în deficit investițional: cheltuieli constante și adesea lipsite de transparență, numiri controversate în funcții-cheie și un management preocupat de orice altceva decât menținerea infrastructurii de apă.

Simbolurile situației le reprezintă Raluca Sarca Șandru, astrolog, membru în Consiliul de Administrație, respectiv Olga Teodora Mețiu, fostă prezentatoare TV și „trainer de voce”, alt membru al CA.

Într-o companie strategică, de care depind două județe și funcționarea unor termocentrale, au ajuns oameni fără niciun fel de expertiză hidrotehnică, inginerie, management de mediu sau operațiuni în domeniul apei.

Pepiniera ESZ de sinecuri nu se rezumă doar la atat. Un alt caz emblematic este Monica Hunyadi, fostă patroană de salon de înfrumusețare, apropiată de lideri ai Partidul Social Democrat, prezentă în delegații „de lux” cu zboruri private. Aceasta a ocupat funcția de manager în cadrul ESZ până pe 21 noiembrie 2025. A scăpat de criza apei…

Prezența unor astfel de figuri în structura unei companii tehnice arată orientarea reală a ESZ, adică un instrument politic, nu unul operațional. Iar efectele au devenit vizibile acum, în cea mai mare criză de apă din istoria recentă a județului Prahova.

CA și AGA au găsit bani pentru achiziția „Regina Nopții”, dar nu pentru modernizarea stațiilor de tratare, reabilitarea rețelelor de captare, investiții în monitorizare digitală sau înlocuirea echipamentelor vechi de zeci de ani.

Este o contradicție care arată că problema ESZ nu este financiară, ci este managerială, politică și structurală.

De altfel, în multe dintre deciziile CA analizate, apar cheltuieli consistente făcute în perioade de austeritate, ignorând avertismentele interne și publice privind riscul unei avarii majore.

Lucrările de la barajul Paltinu, realizate fără o strategie coerentă de continuitate a furnizării, au dus la avaria ce a lăsat fără apă zeci de localități din Prahova și Dâmbovița.

În lipsa unor sisteme alternative, în lipsa unei gestionări anticipate a consumului, în lipsa coordonării cu operatorii locali, Prahova a asistat la un colaps total cu spitale rămase fără apă, școli închise, benzinării fără apă pentru toalete, zeci de mii de familii dependențe de cisterne, companii din industria alimentară puse în imposibilitatea de a funcționa, risc iminent asupra sistemului energetic, dependent de răcirea cu apă.

Totul în timp ce ESZ își plătea ratele la banca pentru un hotel transformat în sediu.

Criza apei a expus ceea ce ani la rând a fost ignorat, faptul că Exploatare Sistem Zonal Prahova SA nu este un operator tehnic, ci un organism politic, creat pentru a distribui funcții și influență. Achiziția hotelului „Regina Nopții” nu este o anomalie, ci o consecință logică a modului în care este administrată compania.

Acum, când ministra Mediului vorbește public despre desființarea ESZ, întrebarea reală nu este dacă „Regina Nopții” merită 10 milioane de lei, ci dacă o structură precum ESZ mai poate exista într-un stat care pretinde că își gestionează resursele vitale.

Criza apei nu este o greșeală. Nu e un accident. Este rezultatul direct al unui deceniu de sinecuri, amatorism și iresponsabilitate instituțională.