Un proiect de act normativ depus recent la Senat propune schimbarea radicală a modului în care este stabilit salariul minim în România. Documentul introduce cinci gradații salariale în funcție de vechime și un sistem de 11 coeficienți de salarizare în funcție de nivelul studiilor, un model care ar urma să diferențieze salarial munca în funcție de experiență și calificare.
Propunerea este avizată favorabil de Blocul Național Sindical (BNS), care consideră inițiativa „un pas important spre o salarizare corectă și o piață a muncii stabilă”.
Proiectul depus prevede ca salariul minim brut garantat în plată să nu mai fie un prag unic, ci să varieze în funcție de vechimea în muncă. Astfel, sunt introduse cinci gradații:
Practic, salariul minim crește progresiv, în trepte, pe măsură ce angajatul acumulează experiență și rămâne activ pe piața muncii.
În plus, proiectul prevede sancțiuni drastice pentru angajatorii care nu respectă aceste majorări, amenzi între 5.000 și 10.000 lei pentru fiecare salariat căruia nu i se aplică gradația corespunzătoare.
A doua componentă a proiectului stabilește un sistem de ierarhizare salarială pe criterii educaționale, o încercare de a corela nivelul de pregătire cu venitul minim garantat. Astfel, salariul minim se majorează prin aplicarea unor coeficienți, care pornesc de la 1,00 pentru muncitorii necalificați și ajung la 2,00 pentru angajații cu studii superioare și titlu de doctor.
Exemple de coeficienți:
Coeficienții se aplică funcțiilor care necesită în mod explicit nivelul de studii prevăzut, adică atunci când pregătirea profesională este o condiție sine qua non a postului.
Blocul Național Sindical consideră că schimbarea este necesară și urgentă. În prezent, potrivit datelor citate de organizație, peste 2,25 milioane de angajați full-time câștigă sub 4.582 lei brut, echivalentul a doar 2.739 lei net, adică aproximativ 538 de euro lunar.
„Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piață a muncii ieftine și la un val masiv de migrație către statele vest-europene”, avertizează reprezentanții BNS.
Proiectul ar reduce, în viziunea sindicaliștilor, un fenomen alarmant pentru România și anume sărăcia în muncă, confirmată constant de datele Eurostat.
Totodată, măsura ar putea crește atractivitatea pieței muncii pentru lucrătorii români, reduce presiunea de a importa forță de muncă din Asia, recunoaște valoarea reală a experienței și calificării și stabiliza piața muncii și retenția. angajaților.
Propunerea legislativă reprezintă una dintre cele mai ambițioase tentative de reformare a salariului minim din ultimii ani. Dacă va fi adoptată, România va trece de la un salariu minim unic la un sistem de salarizare diferențiat, care răsplătește atât vechimea, cât și pregătirea profesională.
Pentru angajați, proiectul ar putea însemna creșteri salariale semnificative. Pentru angajatori, însă, impactul financiar ar putea fi considerabil, mai ales în sectoare cu mulți angajați slab calificați sau cu fluctuație mare de personal.
Cum va reacționa mediul de afaceri și în ce formă va trece proiectul de votul Parlamentului rămane de văzut. Cert este că discuția despre un salariu minim diferențiat revine în forță și ar putea rescrie regulile pieței muncii din România.
Lasă un răspuns