CSAT respinge preluarea E.ON Energie România de către grupul ungar MVM, tranzacția care a tensionat discret relațiile energetice româno-maghiare

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins, în ședința de luni, 24 noiembrie 2025, tranzacția prin care grupul energetic ungar MVM ar fi urmat să preia pachetul majoritar din E.ON Energie România, au declarat surse politice pentru presa centrală. Decizia pune capăt, cel puțin pentru moment, unei operațiuni comerciale de mare anvergură, care a atras atenția atât prin miza strategică, cât și prin contextul geopolitic sensibil.

Informația privind respingerea tranzacției a apărut în aceeași zi în care ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, se află la București pentru a participa la Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025. Coincidența calendaristică accentuează interesul politic al subiectului, deși comunicatul oficial al Administrației Prezidențiale despre ședința CSAT nu menționează nimic despre dosarul MVM–E.ON.

În informarea transmisă public, CSAT a prezentat doar teme precum Strategia Națională de Apărare 2025-2030, evaluări de risc privind mediul de securitate și proiecte pentru industria de apărare, de fapt subiecte standard ale agendei. Absența oricărei referiri la o tranzacție energetică cu o miză atât de mare sugerează că decizia a fost tratată în registru confidențial.

Acordul dintre E.ON și MVM a fost anunțat în decembrie 2024 și viza vânzarea către grupul ungar a pachetului majoritar din E.ON Energie România, companie cu milioane de clienți pe segmentul de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale, precum și a unei participații consistente în E.ON Asist Complet. Tranzacția ar fi reprezentat cea mai mare achiziție a MVM într-o țară UE din afara Ungariei.

În 2025, dosarul a intrat în procedura de analiză pentru investiții străine, fiind evaluat de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). În august, comisia a transmis CSAT o recomandare de neavizare, după ce Guvernul României și Ministerul Energiei au semnalat riscuri pentru securitatea națională. Printre motivele invocate s-au numărat „legăturile comerciale” ale grupului MVM cu Rusia.

Controversa a fost amplificată de profilul energetic al Ungariei, stat membru UE care a rămas un importator major de gaz rusesc, în baza contractului pe termen lung cu Gazprom semnat în 2021. Livrările continuă prin ruta TurkStream, iar Budapesta a criticat constant presiunile Bruxellesului pentru decuplarea de energia rusească.

Deși MVM CEEnergy a anunțat anul acesta acorduri de aprovizionare cu furnizori occidentali, inclusiv Shell și Engie, măsurile au fost prezentate mai degrabă ca pași de diversificare, nu ca o renunțare fermă la gazul rusesc. Pentru București, această ambivalență a creat suspiciuni privind vulnerabilitățile ce ar putea apărea prin transferul unui furnizor cheie din piața locală în zona de influență a unui stat cu o relație energetică strânsă cu Moscova.

În septembrie 2025, în condițiile tot mai clare că nu va obține avizele necesare, MVM a anunțat că se retrage din tranzacție. Mesajul a fost interpretat de presă drept o renunțare „cel puțin temporară”, în așteptarea unei eventuale schimbări de poziție din partea autorităților române.

Decizia CSAT de acum confirmă însă poziția fermă a statului român: tranzacția nu poate continua, chiar dacă investitorul își exprimase dorința de a reveni în discuție.

Pentru E.ON, verdictul negativ al CSAT reprezintă un moment critic. Grupul german, care își rescrie în toată Europa strategia de portofoliu, își anunțase intenția de a ieși din segmentul de furnizare din România și își exprimase în mod repetat optimismul că tranzacția cu MVM va fi închisă până la finalul anului 2025.

Respingerea oficială a transferului închide practic pista ungară și obligă E.ON să identifice o nouă strategie, fie că vorbim despre un alt cumpărător, fie despre o restructurare a operațiunilor locale.

Decizia CSAT se înscrie într-o tendință dură la nivel european, în care statele intensifică filtrarea investițiilor străine în sectoare sensibile, precum energia, telecomunicațiile sau infrastructura critică. România transmite, astfel, că transferul unor resurse energetice esențiale către companii expuse la influența Rusiei reprezintă un risc inacceptabil, iar tranzacțiile din energie cu potențial impact asupra securității naționale vor fi supuse unei analize riguroase, indiferent de contextul politic sau diplomatic.

După aproape un an de negocieri, presiuni și evaluări, dosarul MVM-E.ON se închide în condiții foarte clare, adică accesul investitorilor străini la infrastructura critică energetică rămâne strict reglementat, iar România nu își asumă riscuri într-un context geopolitic încă marcat de incertitudini.