Cum identifică statul „bombardierii” ca să le taxeze averile nejustificate. ANAF explică, noi încercăm să nu râdem

În România, patria unde „ceea ce se vede  nu e ceea ce pare a fi”, statul a pornit, din nou, la vânătoare de averi nejustificate. Iar în centrul atenției sunt, desigur, specia urbană omniprezentă, bombardierus daciensis, specimenul care iese la lumină doar la volan de bolid, noaptea, cu geamul lăsat și trapul deschis, ca să se audă și mai bine impozabila coloană sonoră în ritmuri maneliste.

Pentru ei și pentru alți români care se trezesc cu mașini de sute de mii de euro din motive misterioase, poate că le-au găsit în oul Kinder, ANAF a declanșat operațiunea „Vă vedem și vă numerăm”.

Totul a început pe 16 octombrie, când șeful ANAF, Adrian Nica, a transmis un avertisment hotărât, cel puțin la prima audiție, acelor persoane „fără venituri declarate, dar cu stil de viață de top influencer în Dubai”. Aproximativ 200 dintre aceștia sunt deja pe lista scurtă, probabil întocmită cu ajutorul algoritmului „cine-și cumpără G-Class în rate la prieteni”.

Cum îi depistează ANAF? Simplu, prin analiză de risc

Întrebată concret cum va prinde statul „bombardierii”, instituția a răspuns pe un ton foarte tehnic, menit să dea senzația că există un plan conspirativ:

„Analiza de risc reprezintă activitatea efectuată în scopul identificării riscurilor de neconformare”, au transmis oficialii ANAF.

Un fel de ne uităm pe listă și vedem cine are bani, dar nu are bani.

Practic, specialiștii ANAF compară veniturile declarate (puține, modeste, de obicei minim pe economie) cu veniturile estimate (multe, viguroase, exprimate în cai putere, ceasuri scumpe, vacanțe la Maldiv… pardon, Mamaia).

Dacă diferența este mai mare de 10%, dar nu mai mică de 50.000 lei, atunci persoana intră automat în categoria oficială „cineva ne minte”.

Patrimoniul: imobile, active financiare și, desigur, mașina din leasing pe numele bunicii

ANAF precizează foarte clar că are în vedere totul: case, terenuri, apartamente; active financiare și bunuri mobile, adică și autoturismele.

Așa că da, iubitul tău bolid de lux, achiziționat pe numele unei rude din diaspora, tot se pune.

Mai mult, instituția spune că integrarea achizițiilor și vânzărilor de bunuri mobile „este parte din analiza pe grup masiv de date”.

Cu alte cuvinte sau tot cu cuvintele astea, dacă ai schimbat trei mașini într-un an, dar la Fisc pari blocat de 15 ani la salariul minim, e posibil să-ți bată cineva la ușa garajului.

Controale, inspecții, verificări sau cum îți descoperă statul povestea de viață

ANAF promite verificări ale situației fiscale personale, verificări documentare, inspecții parțiale.

Fiind vorba de România, probabil că unele dintre ele se vor termina cu bani recuperați, iar altele cu persoane trecute pe modul „nu e momentul, poate după alegeri”.

Totuși… De ce doar 200 de persoane?

Pentru că, potrivit răspunsului oficial, acestea sunt cele la care „riscul este semnificativ”. Adică nu cei care au doar un BMW second-hand, ci cei care au BMW, Mercedes, Lamborghini și încă un Golf 4 pentru situații neprevăzute.

Din răspunsul ANAF rezultă că instituția are metode, proceduri, algoritmi și analize de risc suficient de complexe încât să facă pe oricine să creadă că sistemul chiar funcționează. Când acțiunea se va transforma în controale efective, rămâne de văzut.

Până atunci, mesajul statului către „bombardieri” rămâne clar: „Dacă nu poți justifica banii de mașină, justifică măcar banii de impozit.”

Restul îl aflăm la sezonul următor, probabil dintr-un flm documentar.