Situația poluării aerului în Ploiești. Un fenomen persistent, confirmat oficial. Ce arată datele Primăriei pentru 2025

Poluarea aerului și episoadele intense de miros au devenit, de mulți ani, o realitate greu de ignorat pentru ploieșteni. Seară de seară, în cartierele din jurul rafinăriilor, și nu numai, aerul devine greu de respirat, înțepător, uneori sufocant. Iar reacțiile instituțiilor abilitate au rămas, în mod constant, mult sub așteptări.

Pentru prima dată, Primăria Ploiești pune pe masă o analiză oficială, întocmită pe baza datelor furnizate de operatorii industriali și APM Prahova, care cuantifică într-o formă incontestabilă dimensiunea fenomenului: 1.211 episoade de poluare sau valori critice în doar 322 de zile.

Pentru perioada 1 ianuarie – 12 noiembrie 2025, analiza Primăriei arată:

• 1.211 episoade de depășiri ale concentrațiilor legale (H₂S, PM10, SO₂, ozon) sau valori critice (benzen, toluen, xileni), în medie 3-4 incidente pe zi;
• 439 episoade cu depășiri la hidrogen sulfurat (H₂S);
• 117 episoade de PM10, indicator al particulelor în suspensie;
• 1 depășire la ozon și 6 la SO₂;
• 642 valori critice BTEX, dintre care: 240 benzen, 309 toluen, 93 xileni.

Lunile cu cele mai multe episoade: februarie (150), august (143) și septembrie (152), exact perioadele în care ploieștenii au semnalat intens mirosurile înțepătoare.

Primăria semnalează și incidente grave: pe 2 și 3 noiembrie, concentrațiile de H₂S au depășit limita maximă admisă de 7-8 ori, chiar în intervalele orare cu cel mai ridicat disconfort olfactiv: miezul nopții și dimineața devreme.

BTEX – valori critice, ascunse în legislație

Un aspect major al analizei îl reprezintă compușii organici volatili benzen-toluen-xileni (BTEX):

• Benzen – cancerigen; record de 73 μg/m³ în doar 30 de minute (16 august 2025). Limita legală românească este doar anuală, fără praguri pentru expuneri scurte.
• Toluen – fără nicio valoare-limită legală în România, deși OMS recomandă praguri pentru protecția neurologică.
• Xileni – în România nu există nicio limită; în Europa, limitele uzuale sunt în jur de 200 μg/m³ / 24 h.

Primăria subliniază: „Nu vorbim de lipsa poluării, ci de lipsa unor instrumente legale pentru a o sancționa.”

H₂S – valori „legale”, dar insuportabile

Hidrogenul sulfurat (H₂S), gazul cu miros de ouă clocite, este adesea responsabil pentru episoadele resimțite în oraș.
Diferențele dintre legislația românească și recomandările OMS explică foarte multe:

• România: 15 μg/m³ (30 min)
• OMS: 7 μg/m³ (30 min)

Așadar, cetățenii pot fi expuși la mirosuri înțepătoare chiar și când operatorii sunt „în limite legale”.

Instituțiile de control, vizibil depășite

Din raport se desprinde o concluzie clară: în timp ce orașul se confruntă cu sute de episoade de poluare, sancțiunile sunt la nivel simbolic.

• Cea mai mare amendă aplicată unui operator industrial în 2025: 20.000 euro.
• Total amenzi poluatori: puțin peste 300.000 euro, din care doar 25% plătite.
• În schimb, cea mai mare amendă a Gărzii de Mediu Prahova a fost aplicată primăriei: aprox. 50.000 euro pentru „iarba distrusă” de participanți la evenimente publice, o sancțiune contestată în instanță și calificată ca absurdă de autoritatea locală.

Episoadele de poluare survin cu preponderență noaptea, exact în intervalele în care controalele sunt rare sau inexistente.

Calendarul depășirilor (ianuarie–noiembrie 2025)

(măsurători pe intervale de 30 de minute)

Lunile cu cel mai mare număr de episoade:

• Septembrie – 152
• Februarie – 150
• August – 143
• Mai – 131
• Ianuarie – 116
• Iulie – 111

Discrepanțele între totalul lunar și defalcarea pe indicator apar din cauza „golurilor în datele furnizate”, o problemă confirmată oficial.

Măsurile Primăriei Ploiești

1. Sistem digital integrat pentru monitorizare în timp real

Primăria derulează o achiziție strategică ce va permite:

• colectarea în timp real a datelor transmise de operatorii industriali;
• centralizarea automată a tuturor indicatorilor cheie;
• publicarea transparentă, accesibilă fiecărui cetățean;
• monitorizare avansată pentru indicatorii cu impact olfactiv (H₂S, benzen, toluen, xileni).

Primăria a cerut oficial Ministerului modificarea legislației pentru a permite implementarea completă a acestui sistem.

2. Investiții în reducerea poluării locale

• Achiziția unui grup de motoare de cogenerare de 40 MW pentru termoficare – reducerea consumului de gaz și a emisiilor de CO₂.
• Transport public modern: 20 de tramvaie noi nepoluante.
• Extinderea spațiilor verzi și regenerare urbană.

Solicitările Primăriei către autoritățile centrale

1. Stabilirea valorilor-limită naționale pentru toluen și xilen, în conformitate cu standardele OMS.
2. Revizuirea limitei pentru benzen, inclusiv introducerea unor limite pentru expunerea de scurtă durată.
3. Reducerea pragurilor pentru H₂S, la nivelul recomandat de OMS.
4. Extinderea și recalibrarea rețelei de monitorizare, astfel încât să fie reprezentativă și imposibil de „ocolit”.
5. Controale neanunțate, inclusiv seara și noaptea.
6. Cooperare instituțională reală, conform discuțiilor din 19 noiembrie cu Prefectura, Garda Națională de Mediu, APM și DSP.

Poluarea din Ploiești – reală, vizibilă, măsurabilă. Iar acum și dovedită oficial

Datele centralizate de Primăria Ploiești reprezintă cea mai completă analiză instituțională locală din ultimii ani privind poluarea atmosferică.
Ele confirmă ceea ce comunitatea semnalează neîntrerupt: episoade frecvente, severe, concentrate în aceleași intervale orare, ignorate de prea multe ori de autoritățile de control.

Ploieștiul are nevoie de: legislație adecvată, controale ferme, limite reale pentru compușii volatili, responsabilitate transparentă din partea operatorilor industriali.

Abia atunci orașul va putea vorbi despre o reducere a disconfortului olfactiv și despre protecția reală a sănătății publice.

Până atunci, poluarea rămâne un fenomen nu doar resimțit, ci riguros documentat.