Diagnosticul tardiv este una dintre cauzele majore ale evoluției severe a bolii în România: „În continuare este o subdiagnosticare pentru infecţia HIV, ceea ce spunem noi că sunt destul de multe cazuri, de fapt nu este realitatea, ele sunt mai multe în realitate, şi nu vrem să-i speriem, dar aşa este.” a declarat manageru Institutului „Matei Balș”, Dr. Adrian Marinescu pentru News.ro.
În România, aproximativ 16.000 de pacienți se află în tratament. Însă, anual, ar trebui descoperite cel puțin 800 de cazuri noi. În realitate, sunt diagnosticate doar în jur de 500, iar alte aproximativ 300 rămân nediagnosticate: „Probabil avem în jur de 500 diagnosticaţi și 300 care sunt undeva afară, neavând deocamdată diagnostic.”
O problemă este faptul că testarea pentru HIV nu se face sistematic, nici măcar în spitalele unde ar fi necesară: „Sunt multe spitale din România, nu mă refer la spitalele de boli infecţioase, spitale de chirurgie, multidisciplinare, în care din păcate nu se testează chiar în cazul unor pacienţi care ar fi de testat. Şi atunci fie nu se pune diagnosticul, fie se pune foarte târziu.”
Cei mai expuși sunt consumatorii de droguri care rămân insuficient monitorizați.
Programul național de tratament HIV beneficiază de aproximativ 110 milioane de euro anual, iar România dispune de terapii moderne care permit pacienților să ducă o viață normală.
„Cine este diagnosticat cu infecţie HIV intră imediat în tratament şi este un tratament care poate să-i asigure o speranţă de viaţă aproximativ egală cu a unei persoane care nu are virusul”, a spus Marinescu.
Problema: prevenția, accesul la testare dar și stigma duc la testarea târzie.
Testarea este accesibilă, costă între 30 și 40 de lei serologia HIV la clinică privată sau gratuit la medicul de familie.
Conform datelor de la Institutul „Matei Balș”:
- până la 30 iunie 2025: 56 de decese asociate HIV/SIDA
- până la aceeași dată: peste 200 de cazuri noi raportate oficial
- în realitate: aproximativ 500 de cazuri noi în 2025
Medicii avertizează că diagnosticarea prea târzie rămâne principalul pericol, nu lipsa tratamentului.

Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns