România a devenit, în ultimul deceniu, una dintre cele mai fertile piețe pentru industria jocurilor de noroc. În timp ce pariurile, cazinourile online și „păcănelele” cresc ca ciupercile după ploaie, statul român încasează sute de milioane de euro anual din taxe. Numai că, în oglindă, banii care ar trebui folosiți pentru combaterea dependenței, o problemă cu impact social și psihologic devastator, se volatilizează în birocrație și nepăsare.
Potrivit unei investigații GOLAZO.ro, în 2024 statul român, prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a avut la dispoziție 44,6 milioane de euro pentru finanțarea programului „Joc responsabil”. Scopul acestuia este, cel puțin teoretic, de a preveni și combate dependența de jocuri de noroc.
În realitate, aproape toți acești bani au rămas blocați în conturi. Cât a cheltuit efectiv statul din suma uriașă? 1.620 de euro!
Singura acțiune concretă finanțată de ONJN anul trecut a fost un workshop organizat pe 2 august 2024, în parteneriat cu Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. Evenimentul, dedicat câtorva asistenți sociali, a costat 8.064 lei și s-a dorit a fi o sesiune de formare pentru recunoașterea și gestionarea cazurilor de dependență de jocuri de noroc.
Pe lângă această „realizare”, s-au mai plătit 85.000 de euro salarii pentru cei trei angajați ai departamentului „Joc responsabil”, deși organigrama prevede zece posturi.
Așadar, într-un an în care românii au cheltuit miliarde de lei pe pariuri și cazinouri, iar sinuciderile asociate dependenței cresc, statul a investit în prevenție cât costă un weekend la Monte Carlo pentru un „high roller”.
Datele internaționale sunt alarmante. Asociația Psihiatrilor Americani clasifică dependența de jocuri de noroc drept cea mai letală formă de adicție, având cea mai mare rată de sinucidere dintre toate dependențele.
Fenomenul nu ocolește România. Potrivit BNR, plățile către platformele de jocuri de noroc online reprezintă o parte semnificativă din tranzacțiile cu cardul. În același timp, numărul tinerilor români atrași de pariuri crește accelerat, pe fondul publicității agresive și al ușurinței cu care pot accesa sute de site-uri, multe dintre ele ilegale, direct de pe telefon.
În alte state, guvernele au început să reacționeze. În SUA, numărul apelurilor la liniile de urgență pentru dependență s-a dublat între 2023 și 2024, determinând autoritățile să impună măsuri suplimentare de protecție. În Marea Britanie, reclamele la pariuri sunt interzise în timpul meciurilor transmise la TV, iar casele de jocuri sunt obligate să finanțeze servicii de consiliere psihologică. România, însă, a ales să rămână spectator.
Programul „Joc responsabil” există în structura ONJN de peste un deceniu. În tot acest timp, statul a încasat zeci de milioane de euro de la operatorii de jocuri de noroc, contribuții obligatorii, separate de taxele generale.
De 12 ani, niciun guvern nu a făcut mai mult decât să mențină o titulatură pompoasă și să alimenteze un fond care nu ajunge niciodată la beneficiarii reali: oamenii cu adicție.
O casă de pariuri plătește anual cel puțin 500.000 de euro, iar operatorii de slot machines contribuie cu 1.000 de euro pentru fiecare aparat. Banii ar trebui să finanțeze campanii publice, centre de consiliere și proiecte educaționale. În practică, fondurile rămân îngropate în birocrația ONJN.
În 2024, instituția era condusă de Gheorghe Gabriel Gheorghe, fost politician ALDE, cu un traseu bogat prin instituții publice (Ministerul Finanțelor, Garda Financiară, ANRE, Transelectrica, Romgaz).
Istoria conducerii ONJN este o succesiune de nume cu legături directe cu industria jocurilor sau cu politicul:
Această „rotație a cadrelor” între stat și industrie explică, poate, de ce ONJN pare mai degrabă un arbitru partizan decât un gardian al interesului public.
Legea obligă ONJN să protejeze jucătorii vulnerabili, să prevină adicția și să gestioneze un registru al autoexclușilor. Totuși, o anchetă recentă a publicației Snoop a arătat că instituția, în parteneriat cu operatorii de jocuri, a încălcat regulile privind autoexcluderea, permițând accesul jucătorilor care ceruseră să fie blocați.
Aceeași instituție care ar trebui să protejeze dependenții devine, astfel, complice tăcută la perpetuarea unei piețe de miliarde.
Într-o țară în care 865 de milioane de euro au intrat anul trecut la buget din taxele pentru jocuri de noroc, iar doar 1.600 de euro s-au cheltuit pe prevenirea dependenței, concluzia este crudă,, anume că statul joacă la cacealma cu sănătatea mintală a românilor.
Programul „Joc responsabil” este doar o vitrină prăfuită, un titlu frumos lipit pe o cutie goală. Iar în timp ce fondurile zac necheltuite, tot mai mulți români pierd nu doar bani, ci vieți, familii și demnitate în fața celei mai perfide ruine moderne: dependența de noroc, întreținută cu cinism de statul care profită din ea.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns