O nouă anchetă economică scoate la iveală cum Exim Banca Românească, banca de stat care ar trebui să sprijine mediul de afaceri românesc, s-a transformat într-un instrument de drenare a banilor publici în buzunarele marilor grupuri industriale aflate la limita insolvenței.
Procurorii Parchetului General fac, vineri, șapte percheziții în Galați, Ilfov și București, inclusiv la combinatul Liberty Galați, într-un dosar de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală.
Prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 300 de milioane de euro. Banii sun proveniți inclusiv din credite garantate de stat prin EximBank.
Cazul Liberty Galați – combinatul siderurgic condus de controversatul om de afaceri indiano-britanic Sanjeev Gupta este doar cel mai recent exemplu al modului în care credite garantate de stat ajung să finanțeze afaceri externe, în timp ce economia românească rămâne cu „gaura” în buget.
Descinderi la Liberty Galați – banii pentru oțel, trimiși peste hotare
Vineri dimineață, autoritățile române au descins la combinatul siderurgic Liberty Galați, după ce mai multe informații au indicat că fondurile garantate de stat prin Exim Banca Românească au fost utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate.
Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, aproximativ 292 de milioane de euro, dintr-un total de peste 300 de milioane finanțare publică, au fost „redirecționați” printr-o rețea de contracte interne către alte entități din grupul Liberty, controlat de Sanjeev Gupta.
Astfel, în loc ca banii să fie investiți în reluarea producției și modernizarea combinatului, o parte semnificativă ar fi fost transferată către companii din afara României, aflate sub aceeași umbrelă financiară a conglomeratului GFG Alliance, grup care s-a confruntat, la nivel global, cu multiple acuzații de deturnare de fonduri și falsificare de rapoarte contabile.
Creditul de 142 de milioane de euro pentru „Furnalul 5”, un proiect eșuat din start
În decembrie 2023, Liberty Galați a obținut un împrumut de 142 de milioane de euro de la EximBank, garantat de statul român, printr-o schemă specială destinată firmelor afectate de războiul din Ucraina.
Banii urmau să repornească Furnalul 5, singurul funcțional din combinat, și să asigure o producție lunară de 172.000 de tone de oțel, prag considerat minim pentru acoperirea costurilor curente.
Numai că, în practică, nici acest obiectiv modest nu a fost atins. Combinatul a produs sub nivelul de rentabilitate, iar fondurile s-au epuizat în doar câteva luni, fără ca producția să revină la nivelurile promise. În iunie 2024, Furnalul 5 s-a oprit din nou, iar activitatea a intrat în colaps tehnic.
Al doilea credit, 150 de milioane pentru Liberty Tubular, aceleași promisiuni, același dezastru
La doar un an distanță, în decembrie 2024, EximBank a aprobat un nou credit, de până la 150 de milioane de euro, pentru Liberty Tubular Products Galați S.A., companie-satelit deținută aproape integral (99,99%) de Liberty Galați.
Scopul oficial era reluarea producției de țevi sudate și integrarea acesteia în lanțul tehnologic al combinatului. În realitate, activitatea nu a fost reluată la termen, iar procesul de încărcare a furnalului a început abia în iunie 2025, pentru câteva zile, până la o nouă oprire tehnologică.
Rezultatul, dsigur, zero beneficii economice pentru statul român, dar datorii în creștere exponențială pentru entitățile implicate.
Concordat preventiv: scutul juridic pentru un colos îndatorat
Astăzi, Liberty Galați se află în concordat preventiv, o procedură juridică menită să evite intrarea în insolvență și care permite companiei să continue activitatea sub protecția instanței.
Datoriile totale depășesc un miliard de euro, dintre care aproximativ 500 de milioane de euro reprezintă creanțe ale statului român: 300 milioane euro prin credite garantate de EximBank, respectiv 200 milioane euro datorii la ANAF.
Pe scurt, jumătate din datoriile gigantului siderurgic reprezintă pierderi directe pentru bugetul României.
EximBank, instituția de stat în slujba pierzătorilor cu protecție politică
Exim Banca Românească, instituție de credit cu capital majoritar de stat, are misiunea declarată de a susține exporturile și dezvoltarea companiilor românești. În realitate, banca a devenit, potrivit numeroaselor surse din mediul financiar, o „pusculiță” pentru clienți privilegiați, mulți cu dosare penale, conexiuni politice sau istorii de insolvență.
În ultimii ani, EximBank a fost implicată în mai multe controverse similare:
În spatele deciziilor de finanțare s-ar afla, potrivit unor surse din sistem, protecție la nivel guvernamental, inclusiv din zona economiei și a finanțelor, care ar fi girat acordarea unor împrumuturi masive „pe semnătură politică”.
Statul, garantul pierzătorilor
În cazul Liberty Galați, garanțiile de stat asigurate prin EximBank au funcționat ca o plasă de siguranță pentru investitorul privat, nu pentru contribuabilul român. Dacă banii nu se mai recuperează, iar semnele sunt evidente, nota de plată va fi achitată de stat, adică de fiecare cetățean.
O analiză mai veche avertiza că agenţiile de credit-export (ECAs), în care se înscrie EBR, „pândesc în umbrele finanţării responsabile”, deoarece transparenţa proiectelor este redusă. Deşi EBR are un mandat public şi rol de susţinere economică, există precedente care arată vulnerabilităţi: guvernanţă slabă, transparenţă redusă, şi posibile derapaje în aplicarea misiunii. Aceasta creează un cadru în care finanţările de stat pot fi exploatate pentru scopuri neconforme.
Un model de eșec sistemic
Cazul Liberty este doar o mostră dintr-un model mai amplu de clientelism financiar, prin care EximBank a fost transformată într-un instrument de acoperire a pierderilor private cu fonduri publice.
În timp ce companiile românești se luptă să acceseze finanțări de câteva milioane de lei, grupuri internaționale beneficiază de linii de credit de sute de milioane de euro, garantate integral de stat, fără transparență și fără rezultate economice vizibile.
Cu aproape jumătate de miliard de euro pierduți doar în cazul Liberty, statul român plătește acum factura unei politici bancare bazate pe complicități și protecție politică.
Exim Banca Românească, instituție care ar fi trebuit să finanțeze dezvoltarea economiei reale, a devenit un mecanism de drenare a banilor publici în buzunarele unor grupuri internaționale problematice, în timp ce controlul real asupra fondurilor lipsește cu desăvârșire.
Fondurile primite de Liberty Galaţi, garantate de stat, ar fi fost folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate: contracte fictive, transferuri către entităţi afiliate grupului Liberty, folosirea certificatelor de emisii CO₂ ca mecanism de delapidare.
Exemplu: În perioada 2019-2022, compania a derulat tranzacţii majore cu certificate CO₂, de circa 137,5 milioane euro, care nu aveau legătură cu producţia industrială din România.
Potrivit procurorilor, conducerea combinatului ar fi direcționat fondurile printr-o rețea de firme afiliate din Singapore, Cehia și Rusia, inclusiv prin tranzacții cu Gazprom, folosind contracte fictive și achiziții false de certificate de emisii CO₂.
În final, nu Liberty Galați este în pericol, ci bugetul României. Iar dacă ancheta în desfășurare va confirma suspiciunile privind deturnarea fondurilor, vom asista la una dintre cele mai mari fraude bancare „legale” orchestrate sub protecția garanțiilor de stat.
COMUNICAT
În cursul zilei de astăzi, 7 noiembrie 2025, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Inspectoratul de Poliție Județean Galați – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice), efectuează 7 percheziţii domiciliare pe raza județelor Galați, Ilfov și a municipiului București, la sediul social al societății comerciale X, precum și la locuințele persoanelor implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală.
În fapt, din probele administrate până în prezent, s-a reţinut că persoanele cu funcții de conducere din cadrul societății comerciale au acționat în vederea delapidării acesteia prin intermediul unor entitați afiliate înregistrate în alte jurisdicții, acestea din urmă fiind implicate și în crearea unor circuite evazioniste, în acest sens fiind folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri sau prestări servicii care nu au avut la bază operaţiuni reale, precum și contracte de împrumut fictive.
Modalitatea faptică de comitere a infracţiunilor de delapidare şi de evaziune fiscală a constat, în principal în:
1) Tranzacționarea unui volum mare de certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO₂
În perioada 2019–2022, societatea X a derulat mai multe tranzacții majore de vânzare și achiziție a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră CO₂. Fondurile inițial alocate pentru achiziția acestor certificate, cu un scop operațional clar, au fost redirecționate către entități afiliate, fără niciun beneficiu economic pentru societatea românească.
În vederea materializării acestor demersuri, doua persoane, în calitate de membri ai consiliului de administrație al societății X, au aprobat vânzarea către două entități între care GAZPROM RUSIA a aproximativ 5,755 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO2, valoarea totală a tranzacției fiind de 137.552.250 euro, la un preț mediu de 23,90 euro/certificat.
Ulterior, în cursul anului 2020, cei în cauză, au procedat la transferarea sumelor de bani în conturile ”societății mamă”, folosind drept vehicule financiare mai multe subsidiare deținute de una dintre persoanele menționate anterior prin intermediul unei societăți din Singapore.
În acest context, la data de 01.03.2021, societatea X înregistra un deficit de aproximativ 3 milioane de certificate, situație de natură a conduce la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor legale instituite de art. 8 litera e din HG nr. 780/14.06.2006 .
Dat fiind că societatea X avea obligația depunerii la Registrul Național a unui volum de certificate de emisii echivalent producției din anul 2020, în cursul anului 2021, societatea a achiziționat 1 milion de certificate de emisii din portofoliul unei alte societăți din grup cu sediul în Cehia, la un preț mediu de 47,8 euro/certificat, suma aferentă tranzacției, de peste 48.000.000 euro, fiind achitată din conturile curente ale societății X.
De asemenea, s-a procedat la achiziția unui număr de aproximativ 2 milioane certificate de la GAZPROM RUSIA, la un preț mediu de 48 euro/certificat, valoarea totală fiind de aproximativ 107.000.000 euro, din care 17.000.000 euro au reprezentat dobânzi/comisioane/beneficii achitate din fondurile curente ale societății X, restul sumei de aproximativ 90.000.000 euro urmând a fi rambursată la momentul încasării certificatelor de emisii aferente anului 2021.
În acest mod, resursele financiare retrase din patrimonial societății X și utilizate în interes propriu/de grup au fost în cuantum de aproximativ 154.000.000 euro la care se pot adăuga și sumele aferente contravalorii certificatelor de emisii pentru anul 2021.
În concluzie, tranzacțiile cu certificate CO₂ nu au avut ca scop atingerea obiectivelor economice legitime ale societății, ci au fost folosite ca instrument de delapidare și de optimizare fiscală ilicită, transferând resurse financiare în beneficiul entităților afiliate și al acționarilor, în detrimentul patrimoniului și stabilității financiare a X.
2) Încheierea de contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente:
Examinarea fluxurilor financiare arată transferuri semnificative, estimate la peste 137 milioane euro, către entități afiliate din Europa.
S-au identificat situații în care fondurile destinate investițiilor industriale au fost deturnate pentru acoperirea plăților către persoane juridice afiliate, fără o justificare operațională.
3) Încheierea de contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri, în vederea delapidării patrimoniului societății X:
Între X și entități juridice nerezidente, controlate de aceleași persoane fizice, au fost identificate o serie de operațiuni financiare transfrontaliere, ale căror caracteristici, coroborate cu circumstanțele în care au avut loc și scopul urmărit, pot conduce la ipoteza că fondurile rulate prin conturile din România ale societății, ar putea proveni din posibile activități infracționale (evaziune fiscală, fraudă, ”utilizarea abuzivă a activelor corporale”, ”manipulare a bilanțului”, spălare a banilor).
Un exemplu în acest sens îl constituie plățile, totalizând 16.984.201 euro, efectuate între 2020–2022 către o societate nerezidentă, pentru servicii fictive de management și consultanță.
Un alt exemplu îl reprezintă transferurile operate în perioada 2022 – 2023 către o societate rezidentă în Singapore, în valoare totală de aproximativ 40.000.000 dolari. Probatoriul administrat indică suspiciuni că plățile nu au avut un conținut economic real, iar reprezentanții societății X au acţionat în vederea delapidării patrimoniului acestei societăți prin intermediul persoanei juridice rezidente în Singapore, aceasta fiind utilizată și pentru crearea unui circuit evazionist, sens în care au fost folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri care nu au avut la bază operaţiuni reale.
Acționând în aceste modalități, în perioada 2019 – 2023, resurse financiare și materiale ale societății în cauză, estimate la aproximativ 300 de milioane de euro, au făcut obiectul unor multiple tranzacții intra-grup în baza unor justificări fictive, fapt ce a determinat atât prejudicierea acestei persoane juridice, cât și a bugetului consolidat al statului.
Precizăm că percheziţia domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, în vederea descoperirii și strângerii probelor necesare soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Video Player
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns