O anchetă economică de proporții a zdruncinat, joi dimineața, piața energetică din România. Procurorii Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au declanșat o operațiune de anvergură națională – „JUPITER 4” -, care vizează destructurarea unor rețele specializate în fraude financiare, spălare de bani și înșelăciuni cu consecințe deosebit de grave.
În centrul unuia dintre dosarele grele se află grupul Tinmar, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, autointitulat „cel mai mare furnizor privat de energie din România”. Potrivit anchetatorilor, firmele din grup ar fi manipulat artificial prețul energiei electrice pentru a încasa sume uriașe din schema de plafonare-compensare a facturilor, instituită prin O.U.G. nr. 27/2022, în perioada crizei energetice.
Peste 300 de percheziții și un prejudiciu colosal: peste 220 de milioane de lei
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 304 percheziții domiciliare au loc simultan, astăzi, în cadrul a 57 de acțiuni operative desfășurate în mai multe județe. Prejudiciul total estimat în dosarele instrumentate depășește 221,85 milioane de lei, bani care ar fi fost sifonați din fondurile publice prin mecanisme aparent legale, dar profund corupte.
Printre infracțiunile vizate de anchetă se numără: înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziunea fiscală, constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual, fals în declarații, contrafacere, abuz în serviciu, manipularea pieței energiei, dar și o serie de fapte conexe privind regimul deșeurilor, tăieri ilegale de arbori sau acces neautorizat la sisteme informatice.
Anchetatorii urmăresc identificarea persoanelor implicate, precum și stoparea fluxurilor financiare ilicite și instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.
Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall, nucleul operațiunii financiare
Perchezițiile vizează patru companii din grupul Tinmar: Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall, precum și sediile și domiciliile administratorilor acestora.
Surse apropiate anchetei susțin că firmele au realizat tranzacții de energie între ele la prețuri crescute artificial, generând o spirală fictivă de costuri menită să justifice solicitarea de decontări mai mari de la stat în cadrul programelor de compensare pentru consumatori.
Practic, schema ar fi funcționat ca un lanț circular de vânzări intra-grup, în care energia era „plimbată” între companiile controlate de același grup, fiecare etapă adăugând un profit fictiv și ridicând prețul final.
„Este un caz tipic de autofacturare strategică, unde scopul nu e piața liberă, ci multiplicarea profitului din subvențiile de la bugetul public”, explică o sursă din cadrul anchetei.
De la prăbușirea cifrei de afaceri la profituri record
Potrivit unei analize bazate pe datele platformei Termene.ro, Tinmar Energy S.A. a raportat, în 2024, o scădere abruptă a cifrei de afaceri de la 3,1 miliarde lei în 2023 la 1,47 miliarde lei, însă în mod paradoxal, profitul net a explodat la 388,23 milioane lei, o creștere de 24% față de anul anterior.
Aceste cifre ridică suspiciuni: cum poate un trader de energie să își reducă la jumătate cifra de afaceri, dar să își crească substanțial profitul net într-un an de criză și fluctuații masive pe piața energiei?
Răspunsul pare să se regăsească exact în mecanismul investigat de procurori prin tranzacționarea internă a energiei la prețuri supralicitate, pentru a justifica cererile de compensare din bugetul public.
Amenzile ANRE, un preambul ignorat al anchetei penale
În februarie 2024, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a aplicat amenzi record de peste 200 de milioane de euro pentru patru traderi de energie care au obținut profituri „nejustificat de mari” în contextul crizei energetice.
Printre aceștia s-a numărat și Tinmar Energy, sancționată pentru manipularea pieței, practic pentru aceleași mecanisme care, un an mai târziu, iată, fac obiectul anchetei penale a Parchetului General.
Toți furnizorii amendați, inclusiv Tinmar, au contestat sancțiunile în instanță, însă semnalele transmise de ANRE au fost ignorate de autoritățile judiciare până la izbucnirea actualei operațiuni „JUPITER 4”.
Un gigant cu abonament la bani publici
Grupul Tinmar și companiile afiliate au fost printre cei mai mari beneficiari de contracte cu instituțiile statului în ultimii ani.
În total, doar în ultimii doi ani, grupul Tinmar a atras contracte publice de peste 100 de milioane de euro, consolidându-și poziția în topul furnizorilor statului.
Augustin Oancea, mogulul energiei
Fondatorul grupului Tinmar, Augustin Oancea, ocupa, în 2024, locul 21 în Top Forbes 500 cu o avere estimată la 1,6 miliarde lei (peste 310 milioane de euro).
De-a lungul anilor, Oancea s-a remarcat printr-un profil discret, dar influent, un jucător important pe piața energiei, cu legături solide în zona instituțiilor publice și a companiilor de stat.
Surse din industrie afirmă că modelul său de afaceri s-a bazat pe agresivitatea comercială și exploatarea zonelor gri ale reglementărilor energetice, în special în perioada 2022=2024, când volatilitatea pieței a permis profituri astronomice sub acoperirea „mecanismelor de compensare”.
Ancheta vizează fluxul banilor
Perchezițiile de astăzi vizează, în primul rând, documentele contabile și actele de vânzare-cumpărare, precum și transferurile bancare între firmele din grup, plățile către entități offshore și fluxurile de numerar rezultate din schemele de compensare.
Procurorii vor analiza diferențele dintre prețurile de achiziție și cele de vânzare intra-grup și raportările artificiale privind numărul de locuri de consum, o altă metodă suspectată că ar fi fost folosită pentru a crește sumele decontate.
În paralel, ANAF și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor ar urma să colaboreze pentru blocarea conturilor și instituirea sechestrului asigurător.
O piață energetică construită pe iluzii
Cazul Tinmar ar putea deveni cel mai mare scandal financiar din istoria recentă a pieței energetice românești, după cazurile Enel și Hidroelectrica.
Ancheta expune o realitate dureroasă, o schemă de plafonare și compensare, gândită pentru protecția populației, care s-a transformat într-un instrument de îmbogățire pentru marii furnizori, mulți dintre ei conectați la contracte publice și la politicieni din primul eșalon.
Dacă acuzațiile se confirmă, statul român a subvenționat artificial profiturile unui grup privat care se lăuda cu performanțe record, dar care, în realitate, ar fi trăit din banii contribuabililor.
„Operațiunea JUPITER 4” este o radiografie a modului în care sistemul românesc a fost deturnat pentru a hrăni propriile sale elite economice cu facturi umflate, prețuri fictive și profitori reali.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns