Remus Truică obține o nouă șansă în dosarul „Ferma Băneasa”. Înalta Curte admite revizuirea condamnării definitive și trimite cauza la Curtea de Apel Ploiești

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, joi, să admită în principiu cererea de revizuire a sentinței formulate de omul de afaceri Remus Truică, condamnat la șapte ani de închisoare în celebrul dosar „Ferma Băneasa”.

Decizia, definitivă și cu efect de trimitere a dosarului la Curtea de Apel Ploiești pentru rejudecare pe fond, deschide o nouă etapă într-una dintre cele mai complexe cauze de corupție și retrocedări frauduloase din ultimii ani.

Potrivit minutei publicate de instanța supremă, magistrații au constatat că cererea de revizuire formulată de Truică îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, care permite redeschiderea unei cauze atunci când „s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate”.

„Admite apelul formulat de revizuentul Truică Remus (…) Desființează sentința penală atacată și, în rejudecare, admite în principiu cererea de revizuire formulată împotriva sentinței penale nr. 39 din 27 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, definitivă prin decizia ÎCCJ din 17 decembrie 2020. Trimite cauza la Curtea de Apel Ploiești în vederea soluționării pe fond”, se arată în minuta instanței.

Reprezentanții Înaltei Curți au precizat, într-un comunicat transmis ulterior, că admiterea în principiu a revizuirii nu echivalează cu anularea condamnării, ci doar permite reanalizarea cazului în lumina unor informații sau dovezi care nu au fost cunoscute anterior.

„Decizia are la bază identificarea unor fapte și împrejurări noi, care pot schimba perspectiva asupra cauzei, oferind posibilitatea de a reevalua probele și circumstanțele în care a fost pronunțată condamnarea”, au transmis surse oficiale din cadrul instanței supreme.

Remus Truică a fost condamnat, în decembrie 2020, la șapte ani de închisoare cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”. În același dosar, oamenii de afaceri israelieni Benyamin Steinmetz și Tal Silberstein au primit câte cinci ani, iar Prințul Paul al României a fost condamnat la trei ani și patru luni.

Cazul a fost anchetat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a susținut că gruparea coordonată de Truică ar fi acționat, între 2006 și 2013, pentru a obține ilegal terenuri de o valoare uriașă, printre care Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa.

Potrivit rechizitoriului, Prințul Paul Philippe al României ar fi pretins că este moștenitorul de drept al proprietăților fostei Case Regale, deși revendicările sale nu aveau temei juridic. El ar fi încheiat un parteneriat informal cu Remus Truică, oferindu-i acestuia și partenerilor din grupul său între 50% și 80% din valoarea imobilelor revendicate.

După obținerea terenurilor, acestea ar fi fost transferate către firme controlate de grupul lui Truică, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare, în special către societatea Reciplia SRL, în spatele căreia s-ar fi aflat investitori israelieni.

În acest context, procurorii au reținut acuzații de constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență și dare de mită (ambele în formă continuată), spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.

Prințul Paul a fost acuzat de cumpărare de influență, spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu, tot în formă continuată.

Prin decizia pronunțată joi, Curtea de Apel Ploiești este desemnată să analizeze pe fond cererea de revizuire, adică să stabilească dacă noile fapte invocate justifică rejudecarea efectivă a cauzei.

Surse juridice susțin că între „împrejurările noi” invocate s-ar afla documente și declarații care pun sub semnul întrebării legalitatea unor proceduri de retrocedare și evaluarea prejudiciilor, însă aceste aspecte vor fi analizate abia după deschiderea fazei de fond.

În acest moment, Remus Truică execută pedeapsa de 7 ani primită în 2020, iar admiterea revizuirii nu suspendă automat executarea sentinței deși, în cazul unei soluții favorabile la Ploiești, efectele ar putea fi majore, mergând până la anularea condamnării definitive.

Cazul „Ferma Băneasa” a avut și implicații diplomatice, dat fiind că printre condamnați s-au aflat oameni de afaceri israelieni cu conexiuni politice puternice, iar investigațiile DNA au fost monitorizate de autoritățile judiciare din mai multe state.

De asemenea, extrădarea Prințului Paul, prins în 2022 în Franța și adus ulterior în România, a readus dosarul în atenția opiniei publice, fiind unul dintre cazurile simbol ale modului în care retrocedările din anii 2000 s-au transformat în rețele de corupție cu ramificații internaționale.

Dacă Curtea de Apel Ploiești va confirma existența unor probe noi cu relevanță juridică, România s-ar putea confrunta cu prima revizuire admisă într-un dosar de mare corupție cu condamnări definitive pronunțate de Înalta Curte.