Frauda din umbra aplicațiilor de ride-sharing, 175 de milioane de lei pierduți pentru stat

Un control amplu al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a scos la iveală, săptămâna trecută, dimensiunile unei fraude sistematice în industria transportului alternativ (ride-sharing).

În spatele aplicațiilor care promit confort și transparență pentru clienți, inspectorii au găsit o rețea de 128 de companii care funcționau aproape exclusiv „la negru”, aducând un prejudiciu estimat la 35 de milioane de euro (aproape 175 de milioane de lei) bugetului de stat.

Cum a demarat ancheta

Operațiunea a fost declanșată pe 29 septembrie, după ce analizele de risc realizate de DGAF în septembrie au semnalat un pericol fiscal destul de important în rândul operatorilor de transport alternativ. Suspiciunile s-au confirmat rapid, astfel controalele au dezvăluit un mecanism complex de eludare a obligațiilor fiscale, întins pe mai multe paliere.

Mecanismele fraudei

1. Contracte fictive de comodat – Șoferii își cedau formal autoturismele personale, „cu titlu gratuit”, către compania-operator. Acest artificiu juridic era folosit pentru înscrierea mașinilor pe platformele de ride-sharing, mascând relația de muncă reală și evitând taxele aferente.
2. Plăți la negru – După ce platformele virau încasările, firmele rețineau un comision de până la 15%, restul banilor fiind dați șoferilor direct, în numerar. Veniturile nu erau fiscalizate.
3. Muncă nedeclarată sau subdeclarată – Cei mai mulți șoferi fie nu aveau contracte legale, fie erau angajați pe norme parțiale fictive. Contribuțiile sociale nu erau declarate sau plătite.
4. Venituri omise – Reprezentanții companiilor nu înregistrau veniturile impozabile în contabilitate, provocând un prejudiciu direct la bugetul de stat.

Controale pe teren: sute de mașini fără case de marcat

Inspectorii au constatat și încălcarea flagrantă a legislației privind fiscalizarea încasărilor. Deși cursele erau plătite în numerar, autoturismele nu erau dotate cu aparate de marcat electronice. Într-un caz, o flotă de 230 de vehicule a fost descoperită complet lipsită de aparate fiscale.

Au fost aplicate amenzi de peste 1,1 milioane de lei, confiscarea sumelor găsite și suspendarea activității autoturismelor până la dotarea cu aparatură conformă.

Blocaj pe active și conturi

Pentru a asigura recuperarea prejudiciului uriaș, DGAF a pus sechestru pe activele patrimoniale, conturile bancare și sumele urmăribile ale companiilor implicate. Practic, operatorii nu mai pot dispune liber de bunuri și bani până la finalizarea investigației.

Consecințe pentru șoferi și clienți

Dincolo de cifrele fiscale, inspectorii au evidențiat și abuzurile sociale, șoferii fiind privați de contracte legale au pierdut dreptul la asigurare de sănătate, pensie sau protecție în caz de accidente.

În paralel, clienții circulă în mașini care, teoretic, respectă regulile ride-sharing-ului, dar practic sunt parte a unei economii subterane.

„Prin acest comportament evazionist sunt afectate atât realizarea veniturilor bugetare, cât și persoanele fizice care ar trebui să aibă calitatea de salariat. (…) ANAF recomandă tuturor conducătorilor auto să se asigure că angajatorul își respectă obligațiile fiscale și să sesizeze organele competente când observă nereguli”, a transmis instituția.

DGAF anunță că va propune măsuri suplimentare pentru a limita munca la negru și nedeclararea veniturilor în sectorul transportului alternativ.

Autoritățile vor să creeze un cadru fiscal „echitabil” pentru companiile care se conformează regulilor, dar și să descurajeze rețelele care transformă ride-sharing-ul într-un mecanism masiv de evaziune.

Industria ride-sharing, privită până acum ca simbol al modernizării transportului urban, se dovedește a fi și un teren fertil pentru fraude fiscale de proporții. Cele 128 de companii prinse de Antifraudă au pus în umbră operatorii corecți și au prejudiciat statul cu sume comparabile cu investiții mari în sănătate sau infrastructură.