Cine este adolescentul român acuzat de FBI și suspectat că a trimis sute de amenințări către școli și spitale din România

Un nou scandal cu ecouri internaționale zguduie România. Un elev, de 17 ani, din București, suspectat că a trimis sute de mesaje de amenințare către școli și spitale din întreaga țară, este aceeași persoană pe care FBI a acuzat-o, în urmă cu doi ani, de acte de terorism cibernetic și pornografie infantilă.

În timp ce autoritățile americane au cerut extrădarea sa, instanțele românești au refuzat, invocând statutul de minor și riscul ca adolescentul să fie condamnat la închisoare pe viață în Statele Unite.

Miercuri dimineață, adolescentul a fost ridicat de anchetatori în drum spre școală și dus la audieri la sediul IGPR. Surse judiciare au confirmat că, în ultimele trei zile, acesta ar fi trimis sute de mesaje de amenințare către unități de învățământ, spitale și chiar secții de poliție din România.

„Voi intra în școală și mă voi îndrepta spre clasa pregătitoare”, „Pregătiți-vă psihic pentru ceea ce urmează” sau „Atacul armat va avea loc în această săptămână”, sunt doar câteva dintre mesajele atribuite elevului.

Poliția Română a anunțat oficial că, doar în ultimele două zile, peste 80 de școli din București și din 24 de județe au fost vizate de aceste amenințări.

Adolescentul este elev al Liceului Teoretic Bulgar „Hristo Botev” din Capitală. Conducerea școlii s-a declarat șocată de acuzațiile aduse, directoarea Florica Demeter descriindu-l, într-o declarație anterioară, drept „un elev foarte cuminte, fără probleme disciplinare”.

Însă în spatele acestei imagini se ascunde un caz extrem de grav. Potrivit FBI, în 2023, elevul ar fi trimis sute de amenințări cu bombă unor instituții publice din SUA și ar fi manipulat mai multe adolescente americane în mediul online, constrângându-le să producă materiale sexuale explicite.

În decembrie 2024, un judecător federal din New York a emis un mandat de arestare pe numele său. Actul de inculpare cuprinde șapte capete de acuzare, printre care: conspirație împotriva Statelor Unite, exploatarea sexuală a minorilor (pedeapsă minimă obligatorie: 15 ani de închisoare), distribuirea de pornografie infantilă, transmiterea de amenințări cu bombă și cu arme de distrugere în masă, terorism transfrontalier.

Procurorii americani susțin că, în perioada 2023-2024, tânărul ar fi contactat mai multe minore pe internet, inițiind relații false și forțându-le să producă materiale compromițătoare. În caz de refuz, el trimitea amenințări cu bombă în numele victimelor, ceea ce a dus la intervenții în forță ale poliției americane.

În ianuarie 2025, adolescentul a fost plasat în arest la domiciliu, însă a primit permisiunea de a merge la cursuri. Procedura de extrădare a fost contestată în instanță.

Curtea de Apel București a respins cererea Statelor Unite pe 13 mai 2025, iar decizia a fost menținută definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 20 mai.

Judecătorii români au argumentat că la momentul faptelor, suspectul era minor, legislația americană permite condamnarea la închisoare pe viață, fără posibilitate de eliberare condiționată, ceea ce contravine principiilor de drept penal din România și că adolescentul suferă de afecțiuni neurologice și se află sub tratament.

„Predarea persoanei extrădabile este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru aceasta”, se arată în motivarea instanței.

Refuzul extrădării a lăsat responsabilitatea exclusiv pe umerii autorităților române. Deși tânărul a recunoscut în fața anchetatorilor români și americani că a trimis peste 450 de amenințări din 2022 încoace, el este judecat aici după legislația națională, care prevede doar măsuri educative sau sancțiuni penale reduse pentru minori.

Cazul ridică întrebări grave despre limitele cooperării judiciare internaționale și despre capacitatea României de a gestiona dosare de criminalitate cibernetică cu implicații transfrontaliere. Între timp, sute de școli și spitale românești continuă să fie paralizate de alertele false semnate de un elev de liceu, protejat de faptul că a fost și încă este minor.

Situația în România

Potrivit Codului penal român, un minor răspunde penal doar dacă are peste 14 ani și numai în măsura în care se dovedește că a avut discernământ. În cazul tânărului, această condiție este îndeplinită. Totuși, regimul sancțiunilor este diferit față de cel aplicat adulților:

• Nu se aplică pedepse cu închisoarea în forma lor obișnuită, ci măsuri educative.
• Măsurile educative neprivative de libertate includ supravegherea, consemnarea la un centru de zi, interdicția de a părăsi localitatea sau obligarea la muncă neremunerată în folosul comunității.
• Măsurile educative privative de libertate presupun internarea într-un centru educativ (1-3 ani) sau într-un centru de detenție (2-5 ani).

Chiar și în ipoteza cea mai severă, adolescentul nu ar putea fi condamnat la mai mult de 5 ani într-un centru de detenție, iar dacă instanța ia în calcul afecțiunile sale medicale, pedeapsa poate fi și mai blândă.

Situația în Statele Unite

În SUA, adolescentul ar fi judecat după legislația federală, care este mult mai dură. Cele șapte capete de acuzare formulate de FBI prevăd:

• minim 15 ani pentru exploatarea sexuală a minorilor,
• până la 30 de ani pentru pornografia infantilă,
• până la închisoare pe viață pentru amenințări cu arme de distrugere în masă.

Deși în unele cazuri minorii sunt judecați separat, la infracțiuni de tip „terorism” sau „cybercrime” cu victime multiple, instanțele federale pot decide ca adolescentul să fie judecat ca adult. În acest scenariu, riscul unei pedepse privative de libertate pe termen foarte lung sau chiar pe viață era real.

De ce a refuzat România extrădarea

Curtea de Apel București și, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție au motivat refuzul prin:

• principiul proporționalității – pedepsele din SUA sunt vădit disproporționate față de cele prevăzute de legislația română pentru un minor;
• drepturile copilului – România este obligată, prin Convenția ONU și prin legislația UE, să asigure un tratament special minorilor în conflict cu legea;
• situația medicală a adolescentului, care necesită tratament neurologic.

Consecințe

Practic, România a preferat să-și asume riscul de a judeca intern cazul, chiar dacă asta înseamnă o pedeapsă mult mai blândă decât cea pe care ar fi primit-o în SUA.

În România, maximum 5 ani într-un centru de detenție, iar în SUA între 15 ani și închisoare pe viață, în funcție de capetele de acuzare reținute.

Această discrepanță a provocat frustrare în rândul autorităților americane, care consideră că gravitatea faptelor depășește nivelul unei simple „măsuri educative”.