Întârzierile de până la doi ani în compensarea medicamentelor generice lasă pacienții fără acces la tratamente

Producătorii de medicamente generice avertizează că birocrația și rigiditatea sistemului de sănătate din România afectează grav accesul pacienților la terapii esențiale. În timp ce costurile materiilor prime și ale bunurilor industriale au crescut semnificativ în ultimul deceniu, prețurile medicamentelor generice au scăzut constant, ajungând în prezent să fie puse sub o presiune financiară fără precedent.

„În ultimii 10 ani, în timp ce costurile materiilor prime și ale bunurilor industriale au crescut cu 30-45%, prețurile medicamentelor generice au scăzut constant. Medicamentele generice ajung pe lista de compensare cu o întârziere de până la 2 ani, afectând accesul pacienților. Se aplică prețul cel mai mic și taxa clawback, fără posibilitatea ajustării prețurilor în funcție de costuri reale”, a declarat sâmbătă Călin Băjan, liderul grupului de lucru pentru prețuri al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Acesta a explicat că inflația, cerințele de mediu și cheltuielile suplimentare generate de îngrijirea populației vârstnice cresc semnificativ costurile de producție.

Într-un sistem rigid, unde prețurile nu pot fi adaptate realităților economice, aceste presiuni duc inevitabil la retragerea medicamentelor de pe piață și, implicit, la reducerea accesului pacienților la tratamente.

La rândul său, Simona Cocoș, membru în Consiliul Director al APMGR, a atras atenția asupra întârzierilor sistematice în introducerea medicamentelor generice și biosimilare în lista de medicamente compensate necondiționat, respectiv cele care corespund unor medicamente inovatoare cu brevet expirat și se află în contracte de tip Cost-Volum.

„Avem o pondere importantă a medicamentelor inovatoare atât ca volum, dar și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de două – de trei ori mai mari cu cele inovatoare”, a declarat Cocoș la un eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și APMGR.

În prezent, medicamentele generice reprezintă doar 20% din totalul cheltuielilor cu medicamentele din sistemul de sănătate, deși ar putea contribui semnificativ la optimizarea costurilor.

Conform datelor prezentate de APMGR, medicamentele generice introduse pe piață între 2016 și 2023 au generat economii de peste un miliard de euro pentru sistemul public de sănătate. În același timp, contribuția industriei de profil la bugetul de stat s-a ridicat la 1,56 miliarde de lei, adică aproximativ 0,3% din buget.

Totodată, 40% din producția de medicamente generice din România este destinată exportului, ceea ce arată atât competitivitatea industriei pe piețele externe, cât și dezechilibrul dintre producție și consumul intern.

Producătorii atrag atenția că, dacă statul nu corectează mecanismele de actualizare a prețurilor și nu reduce întârzierile în compensarea medicamentelor generice, România riscă să piardă accesul la tratamente accesibile și eficiente.

În final, pacienții sunt cei care plătesc prețul, fiind obligați să apeleze la medicamente inovatoare mult mai scumpe sau să rămână fără alternativă terapeutică.

INFO: Medicamentele generice sunt tratamente echivalente cu medicamentele originale, al căror brevet a expirat. Ele conțin aceeași substanță activă, au aceeași formă de administrare și aceeași eficiență terapeutică, dar sunt vândute la prețuri mai mici, deoarece nu includ costurile de cercetare și dezvoltare suportate de producătorul inovator.