Comuna Ciorani, din județul Prahova, a ajuns să suporte, din bugetul local, o povară financiară greu de gestionat. Aproape un milion de euro pe an pentru plata indemnizațiilor către cei care dețin certificate de handicap. Din cei aproximativ 6.000 de locuitori, nu mai puțin de 400 figurează oficial ca persoane cu dizabilități.
Un exemplu este domnul Gheorghe, unul dintre beneficiari. Deși are pensie, acesta mai primește și 3.000 de lei lunar, indemnizație pentru handicap, motivul fiind pierderea vederii la un ochi. Situația lui, la fel ca a altor sute de localnici, este perfect legală în baza certificatelor medicale.
Primarul comunei și-a exprimat deschis frustrarea:
„Suma totală pe care o plătim noi lunar către persoanele cu handicap este de 340.000 de lei. Anual, aproape un milion de euro. Bineînțeles, aceste venituri se puteau duce către investiții. Anul acesta trebuie să refacem toate străzile, după ce introducem canalizarea, trebuie să reface trotuarele. Și ne prindeau bine acești bani.”
Astfel, în loc să fie alocate către infrastructură și dezvoltare locală, fondurile sunt redirecționate spre plățile sociale.
Primele controale au constattat fraude și certificate „de formă”
Verificările recente ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Prahova au dus deja la primele sancțiuni. 15 persoane au fost scoase de pe lista beneficiarilor, după ce s-a constatat că primeau bani pe nedrept. Printre aceștia, și Ionuț, un bărbat de 41 de ani, care încasa lunar 300 de lei.
Ionuț spune că nu are venituri, locuiește singur și se întreține din munca de grădinărit și ajutorul vecinilor:
„În momentul de față sunt casnic. Mă ocup cu grădină, cu plante, cu legume. Mi s-a dat ajutor social pentru că sunt persoană vulnerabilă. Nu am venit, sunt singur.”
Întrebat de ce nu muncește, deși e apt, acesta invocă probleme cu angajatorii din trecut:
„Firmele nu respectă nici programul de lucru și nici banii. Aproape cu fiecare firmă unde am lucrat, am avut probleme. În momentul de față, am acolo niște rezerve și mai trăiesc și din mila oamenilor.”
Fenomen extins la nivel național
Desigur, situația de la Ciorani nu este singulară. Ministrul Muncii a cerut controale amănunțite în toate județele, semnalând o medie a fraudelor de peste 25% în dosarele verificate:
„Vorbim despre situații în care sunt ștampile falsificate, în care sunt documente neconforme. Pentru aceste categorii de fraude au fost deja dispuse măsuri.”
Pentru a corecta deficiențele sistemului, un nou Ordin de Ministru schimbă regulile jocului. Astfel, persoanele cu dizabilități ireversibile (de exemplu, amputații de membre) nu vor mai fi obligate să meargă anual la reevaluare. În același timp, acolo unde există suspiciuni de fraudă, controalele vor fi extinse și aprofundate.
O problemă de echilibru social
Situația de la Ciorani scoate în evidență fragilitatea echilibrului între protecția socială și dezvoltarea comunitară. Pe de o parte, persoanele cu dizabilități reale au nevoie de sprijin, pe de altă parte, fraudele și dosarele „făcute pe hârtie” subminează nu doar încrederea publică, ci și resursele vitale pentru investițiile de care depinde întreaga comună.
Frauda și costurile indemnizațiilor de handicap în Prahova
În ultimii ani, în Prahova.controale DGASPC au scos la iveală zeci de cazuri de fraude privind certificatele de handicap, cu prejudicii de milioane de lei.
Zeci de prahoveni au primit ilegal indemnizații sau sume de însoțitor pe baza documentelor medicale false sau neconforme, iar în unele situații, membri ai comisiilor de evaluare au fost implicați în obținerea frauduloasă a certificatelor.
În urma proceselor, mai multe persoane au fost condamnate cu suspendare, iar sumele plătite ilegal au fost recuperate parțial.
În paralel, controale la centre rezidențiale au scos la iveală condiții improprii pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv igienă precară și personal insuficient.
Noile reglementări și ordine ministeriale prevăd reevaluări mai stricte și controale mai ample pentru prevenirea acestor abuzuri, în încercarea de a echilibra protecția socială cu sustenabilitatea bugetelor locale.
Lasă un răspuns