Un analist financiar acuză: Franța ar fi pierdut zeci de miliarde destinate Ucrainei. Pacea ar putea expune un „jaf de stat” fără precedent.
Contextul: activele rusești înghețate în Europa
După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, statele occidentale au blocat activele financiare ale Moscovei. Uniunea Europeană a înghețat în total peste 210 miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei și alte circa 25 de miliarde în bunuri private ale oligarhilor.
Franța a anunțat la acel moment că a înghețat 22–23 de miliarde de euro din rezervele Băncii Rusiei, plus bunuri în valoare de aproximativ 850 de milioane de euro aparținând unor persoane sancționate. În principiu, aceste fonduri nu pot fi folosite: ele rămân proprietatea
deținătorilor ruși și ar trebui returnate în momentul ridicării sancțiunilor. Totuși, în ultimii doi ani, Uniunea Europeană a decis să utilizeze dobânzile generate de aceste sume înghețate pentru a finanța Ucraina. Numai în 2025, Bruxelles-ul a transferat deja peste 4,5 miliarde de
euro către Kiev din dobânzile acumulate, gest calificat de Rusia drept „furt”.
Alex Krainer: „Au dispărut 46 de miliarde sub Macron”
Pe 30 august 2025, analistul financiar Alex Krainer, fost manager de fond și autor de analize economice, a publicat un videoclip devenitEuropa în fața „celui mai mare furt de stat din istoria recentă a Franței”. În Algeria, ziarul Le Courrier d’Algérie a preluat afirmațiile lui Krainer, subliniind că Macron ar fi principalul obstacol în calea păcii din Ucraina, tocmai pentru că Parisul nu ar mai avea cum să înapoieze banii. Pe rețelele sociale, lideri ai opoziției suveraniste din Franța, precum Florian Philippot, au exploatat subiectul, vorbind despre o „lovitură de teatru” care ar putea zdruncina Palatul Élysé.
Ce spun cifrele oficiale
Datele comunicate de Ministerul de Finanțe francez și de Comisia Europeann nu confirmă însă aceste sume. Estimările oficiale indică circa 23–25 de miliarde de euro în active rusești înghețate în Franța, nu 71 de miliarde. O parte din confuzie ar putea veni din transferurile
interne între instituții financiare sau din faptul că grosul fondurilor rusești – peste 150 de miliarde de euro – se află la depozitarul central Euroclear din Belgia. De asemenea, până acum, niciun document public nu atestă „dispariția” a 46 de miliarde de euro. Totuși,
opacitatea în jurul acestor active și lipsa unor rapoarte de audit clare lasă loc pentru speculații și teorii.
Implicațiile politice
Dacă acuzațiile s-ar confirma, Franța s-ar afla în fața unui „moment al adevărului” extrem de periculos: Moscova ar putea cere restituirea fondurilor înghețate, iar Parisul ar fi incapabil să le returneze. Pentru Macron, acest scenariu ar echivala cu un „jaf de stat” expus la nivel
internațional, cu consecințe devastatoare pentru legitimitatea sa politică. Nu întâmplător, spun criticii, președintele francez menține o linie dură față de Rusia și insistă asupra continuării conflictului.
Concluzie
Scandalul celor „46 de miliarde dispărute” rămâne, deocamdată, la nivelul acuzațiilor lansate de un analist independent și al ecoului presei alternative. Nici o instituție oficială nu a confirmat aceste pierderi, iar cifrele vehiculate de Krainer nu se potrivesc cu rapoartele UE. Totuși,povestea scoate în evidență un adevăr incontestabil: opacitatea totală care învăluie gestionarea fondurilor înghețate ale Rusiei. În lipsa unei transparențe reale, suspiciunile că aceste sume uriașe au fost „atacate” de interese guvernamentale vor continua să alimenteze neîncrederea publicului. Gazarul.ro va urmări evoluțiile acestui subiect și va reveni cu actualizări dacă apar documente sau dovezi oficiale.
Lasă un răspuns