Dosarul „mașinilor fantomă”: Cum au fraudat statul român peste 96 de milioane de lei printr-un carusel cu autoturisme de lux

Un nou dosar exploziv al DNA scoate la iveală o schemă clasică, dar rafinată, de evaziune fiscală cu autoturisme de lux aduse din Uniunea Europeană.

Cinci administratori de firme, un inspector ANAF din Iași și alte două persoane au intrat în vizorul procurorilor, prejudiciul estimat ridicându-se la peste 96 de milioane de lei, bani care ar fi trebuit să ajungă la bugetul statului.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2021 – ianuarie 2025, a unor infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, de către mai multe societăți comerciale și reprezentanți ai acestora, prejudiciul adus statului fiind estimat, la acest moment, la peste 90.000.000 de lei.

În cursul zilei de 3 septembrie 2025a.c., ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, au fost efectuate percheziții domiciliare în 47 de locații situate pe raza municipiului București, a județelor Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui, reprezentând sedii ale unor societăți comerciale, domiciliile unor persoane fizice, precum și sediul unei instituții publice.

Cum funcționa mecanismul caruselului fiscal

Între 2021 și ianuarie 2025, rețeaua ar fi creat o structură de firme interconectate, cu roluri clar împărțite:

• Firmele „la vedere” care relaționau direct cu clienții, luau comenzi pentru mașini de lux, organizau logistica și vânzarea către consumatori. Proveniența autoturismelor era justificată prin achiziții de la așa-zise firme furnizoare.
• Firmele „bidon” interpuse artificial în lanțul tranzacțional. Ele emiteau documente fictive care permiteau beneficiarilor reali să deducă TVA și să declare cheltuieli nejustificate.

În realitate, valoarea integrală a autoturismelor era transferată către firmele „bidon”, apoi redirecționată către furnizorii externi, fără TVA. Diferența se întorcea în numerar la membrii grupului, împărțită între reprezentanții societăților.

Astfel, obligațiile fiscale plătite către stat erau minime, calculate astfel încât firmele să pară „pe profit”, dar să evite controale fiscale serioase.

Complicitatea din ANAF Iași

Un detaliu-cheie al anchetei este implicarea Elenei-Liliana Beleca, inspector superior în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Iași.

Potrivit procurorilor, deși știa despre fraudele derulate prin societățile controlate de inculpați, în loc să le documenteze, aceasta ar fi închis ochii, încercând chiar să ascundă neregulile descoperite.

Este încă un episod care arată cum, fără complicitatea unor funcționari din sistem, asemenea scheme complexe de evaziune ar fi greu de susținut pe termen lung.

„Acoperirea” fraudei cu stocuri false

În a doua parte a anchetei apare o tentativă aproape grotescă de a camufla fraudele.

În august – decembrie 2024, temându-se de posibile inventare inițiate de alte structuri ANAF, inculpatul H.G. și partenerii săi au cumpărat rebuturi de piele și încălțăminte de slabă calitate, fără documente justificative, pentru a crea aparența unor stocuri reale.

Pentru a evita verificările, aceste stocuri au fost transportate și depozitate în Spania, la o firmă controlată de unul dintre inculpați, B.G., dovadă a dimensiunii transnaționale a operațiunii.

Sechestru pe averi și mașini de lux. DNA a instituit măsuri asigurătorii impresionante:

• imobile (case, apartamente, terenuri) în valoare de 31 milioane lei;
• peste 50 de autoturisme de lux;
• sume de bani cash ridicate la percheziții: 307.000 euro, 431.000 lei, 75.000 USD și 2.500 lire sterline.

Este un inventar care seamănă mai degrabă cu bilanțul unui parc auto premium decât cu patrimoniul unor afaceriști „independenți”.

Miza judiciară

Cei cinci inculpați principali, B.G, B.A., N.G., B.D. și H.G., au fost reținuți pentru 24 de ore și prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Inspectorul ANAF și cele două persoane fizice fără calitate specială se află sub control judiciar pentru 60 de zile.

Sprijinul în anchetă a venit din partea Direcției de Investigare a Criminalității Economice, Direcției Generale Antifraudă Fiscală și Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Cum a fost posibil ca timp de aproape patru ani schema să funcționeze nestingherită și cât de adâncă este implicarea funcționarilor publici în această fraudă vor stabili anchetatorii. Însă, nu știm ce șanse reale există ca statul să recupereze întreg prejudiciul, în condițiile în care, de regulă, valorificarea bunurilor sechestrate nu acoperă decât o mică parte din pagubă.

Cazul „mașinilor fantomă” este o nouă dovadă că România continuă să piardă sume uriașe din evaziune fiscală, în special pe segmentul de autoturisme second-hand, o piață imensă, dar slab reglementată.

Iar atunci când la mecanismul infracțional se adaugă și complicitatea din interiorul ANAF, statul, în primul rând, pierde bani, dar își pierde și credibilitatea în fața contribuabililor corecți.

Vă reaminim că, acum un an, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice au pus în executare 11 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și județele Ilfov și Giurgiu, precum și 20 de mandate de aducere, în municipiul București și județele Ilfov, Giurgiu, Constanța, Prahova și Brașov, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată (147 de acte materiale).

În fapt, în perioada 2018 – 2020, patru bărbați, cu vârste cuprinse între 34 și 48 de ani, în calitate de administratori ai unei societăți comerciale, în mod repetat, ar fi omis evidențierea în actele contabile a 147 de operațiuni de vânzare a unor autoturisme second-hand, ce ar proveni din achiziții intracomunitare, precum şi veniturile obţinute în urma comercializării, în valoare de peste 8.240.000 de lei.

Din cercetări, s-a stabilit că prejudiciul cauzat bugetului de stat este de peste 1.350.800 de lei.