Reforma administrației publice bate la ușa Prahovei. Prefectura verifică datele privind personalul primăriilor și al Consiliului Județean

Premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului Afacerilor Interne să transmită tuturor prefecturilor obligația de a verifica, până la finalul acestei săptămâni, datele referitoare la personalul din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene.

Măsura are rolul de a crea o radiografie completă a administrației locale, în baza căreia va fi fundamentată reforma anunțată la nivel național.

În județul Prahova, datele centralizate până acum arată aceeași tendință vizibilă la nivel național și anume faptul că numărul maxim de posturi permis prin lege este mai mare decât cel aprobat efectiv în organigramele locale.

Conform O.U.G. nr. 63/2010, numărul maxim de posturi pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) se calculează în funcție de populația localității. În total, dacă toate primăriile și Consiliul Județean Prahova și-ar fi „umflat” organigramele până la limita legală, s-ar fi ajuns la câteva mii de posturi suplimentare.

Realitatea este însă diferită… Autoritățile locale prahovene au aprobat mai puține posturi decât le-ar permite legea, iar din acestea, o parte importantă sunt vacante. Situația reflectă și politicile diferite de la o localitate la alta, adică în timp ce unii primari au preferat să mențină un aparat administrativ suplu, alții au păstrat organigrame generoase, dar fără să ocupe efectiv posturile.

Guvernul a lucrat pe două scenarii de reducere a personalului:

• 10% dintre posturile ocupate, ceea ce echivalează cu aproximativ 40% din numărul maxim de posturi;
• 15% dintre posturile ocupate, adică aproape 45% din numărul maxim de posturi.

În județul Prahova, asemenea reduceri nu ar însemna, în multe cazuri, concedieri masive, ci doar renunțarea la posturile vacante sau la cele fictive, adică acelea prevăzute în organigrame dar neocupate.

Conform datelor oficiale, la nivel național diferența dintre normativul maxim și posturile ocupate este de aproximativ 61.000 (32%), ceea ce face ca o reducere de până la 25% să fie absorbită fără un impact real asupra angajaților existenți.

Un alt capitol vizat de analiză privește poliția locală și paza obiectivelor de interes județean. În prezent, legea permite înființarea a 1 post de polițist local la 1.000 de locuitori. Pentru Prahova, județ cu peste 700.000 de locuitori, asta ar însemna câteva sute de posturi. Guvernul a testat și ipoteza reducerii la 1 post la 1.200 de locuitori, ceea ce ar putea tăia zeci de locuri în structurile de poliție locală din municipiile și orașele prahovene.

Nu toate posturile vor fi afectate de reformă. Funcțiile legate de evidența populației, șoferii microbuzelor școlare sau personalul implicat în atragerea și gestionarea fondurilor europene nu fac parte din scenariile de reducere.

Prefectura Prahova trebuie să transmită până la sfârșitul săptămânii o situație la zi către Guvern, după verificarea datelor furnizate de primării și de Consiliul Județean. Analiza va permite corectarea unor eventuale erori de raportare, fenomen frecvent, având în vedere că cifrele diferă uneori între raportările Ministerului de Interne și cele ale Ministerului Dezvoltării. Gradul de eroare estimat la nivel național este de aproximativ ±2%.

Pe termen scurt, reforma administrației publice nu pare să aducă concedieri masive în Prahova, ci mai degrabă o reașezare pe baze mai realiste a schemelor de personal. Pe termen lung însă, presiunea bugetară și noile standarde impuse de Guvern ar putea obliga primăriile să își calibreze mai atent nevoile de personal, în raport cu numărul real de locuitori și cu resursele disponibile.

Situația la zi a analizelor pentru toate județele, inclusiv Prahova, poate fi consultată pe pagina oficială a Guvernului: gov.ro – Analiza administrația publică.

Ploiești, administrația cu „organigrama grea”

Ca municipiu reședință de județ, Ploieștiul are cel mai mare aparat administrativ din Prahova. Normativul maxim calculat după populație îi permite câteva sute de posturi. Organigrama aprobată de Consiliul Local s-a apropiat mereu de această limită, mai ales pentru că în subordinea Primăriei funcționează și direcții mari, de la Poliția Locală, la Serviciul Public de Finanțe Locale sau Administrația Parcurilor.
Totuși, o parte semnificativă dintre posturi sunt vacante, ceea ce înseamnă că reducerile simulate de Guvern (10-15%) nu ar însemna neapărat concedieri, ci mai degrabă eliminarea unor locuri neocupate. În special Poliția Locală ar putea fi vizată, dacă s-ar trece la formula de 1 post la 1.200 locuitori.

Câmpina – echilibru între normă și necesar

La Câmpina, al doilea municipiu al județului, situația este mai echilibrată. Normativul maxim ar fi permis un aparat mai mare, dar primăria a preferat să mențină o organigramă relativ suplă. Diferența dintre numărul maxim de posturi și cele efectiv aprobate este vizibilă, iar gradul de ocupare a posturilor aprobate este ridicat.
În scenariile de reducere testate la nivel guvernamental, impactul asupra Câmpinei ar fi minim întrucât ar putea dispărea câteva posturi vacante, însă nu se întrevede o restructurare dură.

Vălenii de Munte, aparat administrativ „pe sub normă”

Orașul Vălenii de Munte oferă un exemplu clasic de administrație locală care funcționează cu un aparat redus față de cât i-ar permite legea. Organigrama este semnificativ sub plafonul maxim calculat prin O.U.G. nr. 63/2010. Posturile vacante sunt puține, iar aparatul propriu al primăriei funcționează aproape la capacitatea maximă.
Pentru Văleni, scenariile de reducere sunt irelevante, căci nu există posturi fictive, iar concedieri reale nu ar fi justificate.

Aceste diferențe arată de ce reforma administrației locale nu poate fi aplicată „cu toporul”, ci trebuie adaptată fiecărei comunități. Reducerile bazate doar pe procentaje pot însemna, în practică, desființarea unor posturi oricum inexistente în Ploiești sau Câmpina, în timp ce la Văleni ar fi o lovitură directă în structura funcțională.