„Dublu la stat” sau cum funcționează rețeaua discretă a cumulului pensiei cu salariul. Cazul SGG și fotografia incomodă din MApN

Aproximativ 10.000 de persoane, o parte semnificativă foști militari, încasează simultan pensie și salariu în instituții publice. Cumulul este legal în forma actuală a legislației (cu excepții pentru pensia de urmaș și pensia anticipată), iar premierul Bolojan anunță că va propune limitări acolo unde practica ridică dileme de etică și eficiență bugetară.

În Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrează 12 astfel de persoane (date la 30 iunie 2025), iar MApN a rectificat recent numărul raportat al cumulanzilor, respectiv 720 de persoane, exclusiv personal civil contractual (actualizare la 26 august 2025).

Ce spune legea și ce permite în practică

Cumulul pensie-salariu este, în general, permis pentru toate tipurile de pensii, cu excepțiile privind pensia de urmaș și pensia anticipată.

Instituțiile de forță (Armată, Poliție, Jandarmerie, servicii) permit pensionări timpurii (adesea sub 50 de ani). Așadar, zeci de ani de dublă remunerare posibilă, dacă persoana este reangajată ca personal contractual în sistemul public.

Transparența este, desigur, limitată, iar instituțiile invocă protecția datelor personale și deseori nu comunică numele și verificările se fac mai ales prin declarațiile de avere.

La SGG, 12 angajați cumulează pensia cu salariul (date la 30.06.2025)

Potrivit răspunsului oficial transmis Europei Libere, 12 persoane din SGG cumulează pensia cu salariul. Pentru 11 dintre ele, salariile brute însumau 128.076 lei (perioada raportată), iar a 12-a este detașată la SGG din 18.04.2024.

Legea nu permite nominalizarea publică, însă verificarea declarațiilor de avere pe 2025 indică profilul financiar al unor beneficiari (inițiale păstrate pentru confidențialitate):

• GGV – consilier superior
  – Salariu SGG 2024: 82.597 lei brut (~6.900 lei/lună)
  – Pensia (UM 0944 – Casa de Pensii SRI): 96.000 lei/an (~8.000 lei/lună)
  – Alte venituri: 3.600 lei/an (președinte asociație de proprietari)
• MIC – consilier superior
  – Salariu 2024: 80.884 lei net (~6.740 lei/lună)
  – Pensia: 144.432 lei/an (~12.000 lei/lună)
  – Soția MGM: pensionară și angajată în privat (pensia ~4.299 lei/lună).
  – Ambii au copii minori (alocații de stat în 2024).
  – Indicatorii sugerează pensionare din instituții de forță la vârste sub 50 de ani.
• PS – a lucrat parțial la SGG în 2023
  – Venit SGG: 26.400 lei
  – Pensia: 84.000 lei/an (~7.000 lei/lună)
• SV – venituri cumulate din patru surse publice/companii cu capital public
  – SGG: 44.924 lei; Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 37.071 lei;
  ACET SA Suceava: 76.908 lei; Parcuri Industriale Bucovina SA: 18.000 lei
  – Pensia: 50.000 lei/an (~4.100 lei/lună)
  – Venit lunar mediu: ~18.000 lei
• ZDC – consilier
  – Venit SGG: 36.861 lei
  – Pensia (Casa de Pensii MApN): 118.080 lei/an (~9.840 lei/lună)
• SGD – director (nu este pensionar)
  – Soldă MApN: 98.311 lei
  – Salariu SGG: 112.426 lei
  – Alte drepturi MApN: 12.444 lei (normă de hrană) + 18.000 lei (compensație chirie)
  – Caz ilustrativ de suprapunere de remunerații între instituții (legală, inclusiv prin detașări), deși nu intră în categoria „pensie + salariu”.

Notă de metodă: Datele de mai sus provin din declarații de avere 2025 și din răspunsul oficial SGG (situația la 30 iunie 2025). Identitățile complete nu sunt publicate de SGG, iar inițialele au fost păstrate.

MApN: cifrele s-au „subordonat” greșit. Rectificare la 720 de cumulanți (26 august 2025)

MApN, unul dintre cei mai mari „angajatori” de pensionari reîncadrați ca personal civil contractual, a comunicat inițial că are 1.253 de persoane care cumulează pensia cu salariul (720 în structuri centrale, 533 în structurile Statului Major al Apărării).

După reverificări, instituția a rectificat: totalul este 720, „exclusiv personal civil contractual”, 533 dintre acestea în structurile Statului Major al Armatei.

Motivul erorii fiind, zice-se, integrarea dublă a răspunsurilor de la structuri cu aceeași subordonare. Rectificarea a fost transmisă la 26 august 2025.

Unde se rupe filmul: morală publică vs. litera legii

1. Etica alocării resurselor
   – Când persoane apte de muncă, pensionate timpuriu din instituții de forță, ocupă posturi plătite de la buget, apare întrebarea: plătim de două ori pentru aceeași carieră publică?
   – În paralel, mii de posturi rămân vacante sau sunt blocate în administrația locală, iar tinerii intră greu în sistem.

2. Eficiență bugetară
   – Cumulul generalizat în roluri administrative (nu critice operațional) poate distorsiona piața muncii publice: salarii consolidate de pensii consistente, mobilitate redusă, stimulent limitat pentru formarea de personal nou.

3. Revolving door cu specific românesc
   – Transferul accelerat din MApN/SRI spre poziții contractuale în civil (SGG și alte structuri) riscă să creeze o dependență instituțională de foști militari, nu neapărat rea în sine, dar netransparentă când justificarea posturilor nu e publică.

4. Transparență și control
   – Lipsa publicării nominale (deși firească juridic) și raportările neuniforme între instituții permit erori (ca în cazul MApN) și fac aproape imposibilă evaluarea impactului bugetar total.

Ce anunță Guvernul Bolojan și ce alternative există

Premierul Bolojan a transmis că va urmări descurajarea cumulului acolo unde apar controverse morale sau ineficiențe bugetare.

Trei direcții posibile, compatibile cu cadrul actual sau prin modificări punctuale:

• Filtru pe natură postului: interzicerea cumulului pentru posturi administrative obișnuite, menținând excepții pentru roluri critice/deficitare (medici în zone deficitare, specialiști IT de securitate, proiecte PNRR cu personal rar).
• Plafon/cap: suspendarea temporară a plății pensiei doar peste un anumit prag de venit cumulat (ex.: salariul + pensia depășesc un multiplu al salariului mediu), cu opțiune pentru beneficiar: fie pensie, fie salariu, fie ambele până la plafon.
• Taxare diferențiată și transparență: cotă suplimentară pe componenta de pensie în lunile în care se realizează venit salarial la stat, dublată de raportări trimestriale centralizate (număr, funcții, ranguri, impact bugetar).

Cazul SGG, radiografiat

• Precedent instituțional: SGG, „centrala” administrativă a Guvernului, angajează foști oameni din SRI/MApN pe poziții de consilieri. Legal, da, etic și managerial, dar întrebarea e de ce și cu ce rezultate măsurabile.
• Indicatori financiari: veniturile lunare cumulate trec frecvent de 10.000-20.000 lei, în timp ce mii de funcții rămân neatractive pentru tineri din cauza grilelor și a rigidităților de carieră.
• Risc de dependență: dacă expertiza critică devine monopolizată de aceeași „pistă militară”, administrația civilă își pierde reziliența și capacitatea de a crește noi generații de funcționari.

Legile vin, întrebările rămân

1. Impactul bugetar total: cât costă, anual, cumulul pensie-salariu în sectorul public (defalcat pe ministere și tipuri de pensii)?
2. Justificarea posturilor: în ce măsură rolurile ocupate de cumulanți sunt posturi deficitare și câte ar putea fi acoperite prin concurs deschis?
3. Evaluarea performanței: există indicatori clari pentru a demonstra că experiența foștilor militari în poziții civile produce rezultate superioare alternativei recrutării de personal nou?
4. Standard unitar de raportare: cine centralizează și auditează trimestrial cifrele (pentru a evita erori ca la MApN) și în ce format public?
5. Calendarul Bolojan: ce măsuri vor fi puse pe masă, în ce formă legislativă, cu ce excepții și termene de tranziție?

Cumulul pensiei cu salariul nu este, prin sine, o abatere, e chiar o opțiune legală pe care statul a tolerat-o larg, mai ales pentru foști angajați ai instituțiilor de forță. Dar, în lipsa criteriilor și a transparenței, practica a devenit un ecosistem opac, costisitor și greu de justificat public.

Dacă Guvernul vrea cu adevărat să „descurajeze acolo unde doare”, soluția minimă e un standard unic de raportare, o hartă a posturilor neacoperite și un filtru de necesitate. Adică în ce roluri experiența e indispensabilă, și unde e doar un privilegiu pe care bugetul nu și-l mai permite.