Buget, deci exist! La Poienarii Burchii microbuzul școlii, achiziționat prin PNRR, circula călcându-se pe… pneuri cu cel al unei firme private

După cum se știe, școlile românești din mediul rural duc lipsă de resurse, însă administrația din Poienarii Burchii a reușit „performanța” de a plăti, timp de patru luni, pentru un serviciu de transport școlar care era deja asigurat din fonduri europene.

Informația a fost dezvăluită public în urma unei sesizări și confirmată chiar de primarul localității, într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Începând cu 28 august 2024, Școala Gimnazială din Poienarii Burchii a beneficiat de un contract de transport școlar cu firma privată Betels, în valoare de 28.679,8 euro pe an (fără TVA). Contractul viza, evident, asigurarea transportului elevilor către și de la unitatea de învățământ.

Situația ar fi fost una perfect normală, dacă nu ar fi intervenit o schimbare importantă în februarie 2025 și comuna a primit un microbuz electric nou, achiziționat prin fonduri europene, pus la dispoziția școlii începând cu 27 februarie 2025, cu tot cu șofer.

Consiliul Județean Prahova în asociere cu mai multe primării a achiziționat cu fonduri europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), gestionat de Ministerul Educaţiei, microbuze școlare electrice.

În ciuda faptului că, din acel moment, școala dispunea de propriul mijloc de transport, contractul cu firma Betels nu a fost reziliat. Astfel, din februarie până în iunie 2025, administrația locală a continuat să plătească din bani publici un serviciu redundant.

Conform unui calcul simplu, pentru cele 4 luni de dublă finanțare:

• O lună de transport = 2.389,98 euro
• 4 luni = 9.559,92 euro (fără TVA)

Este vorba despre peste 9.500 de euro cheltuiți inutil, într-o perioadă în care fiecare leu contează pentru dezvoltarea infrastructurii școlare, ca să nu mai spunem de necesitatea unui nou mobilier pentru școala din localitate.

Dintr-o coincidență stranie, firma Betels provine din comuna învecinată, Șirna, o societate la care primarul de acolo, Valerică Sandu, deține 44.81 % din acțiuni, restul fiind ale fiului său. Driblând conflictul de interese, după cum a făcut și primarul Sandu cu declarația sa de interese, societatea Betels a încheiat contractul cu Școla Gimnazială, nu cu Primăria.

Paradoxal, la Șirna, există două autobuze școlare, din care doar unul este folosit. Surse au declarat pentru Gazarul.ro că unul e tras pe dreapta pentru a intra la casare, apoi probabil în vreun garaj cu dedicație. Ca să nu ne ducem după fentă, iată cum se justifică primăria din Șirna:

Conform reglementărilor privind achizițiile publice, școala (în acest caz autoritatea contractantă) putea denunța unilateral contractul în termen de 30 de zile de la apariția unei alternative echivalente, microbuzul propriu. Totul era o chestiune de voință administrativă și de responsabilitate față de fondurile publice.

Dar această opțiune nu a fost folosită. Rezultatul? Bani pierduți fără justificare reală. O sumă care ar fi putut fi direcționată către: tablete sau laptopuri pentru elevi, materiale didactice și echipamente educaționale moderne, reparații urgente sau investiții în școală (acoperiș, grupuri sanitare, dotări de siguranță), activități extrașcolare sau chiar burse sociale.

În schimb, fondurile s-au dus pe un contract care nu mai era necesar din punct de vedere practic.

Deși primarul comunei a recunoscut situația public, nu este clar dacă se vor trage consecințe administrative sau legale. Până în acest moment, nu s-a anunțat vreo anchetă internă, nu s-a transmis vreo notificare publică privind recuperarea prejudiciului, nu s-au oferit explicații privind decizia de a menține contractul activ.

Situația ridică suspiciuniprivind transparența deciziilor în cheltuirea banului public și despre capacitatea administrației locale de a gestiona eficient resursele disponibile, mai ales atunci când acestea vin „la cheie” prin fonduri europene.

În comuna prahoveană Poenarii Burchii, unde fiecare investiție contează pentru viitorul copiilor, peste 9.500 de euro au fost plătiți degeaba, doar pentru că nimeni nu s-a deranjat să rezilieze la timp un contract devenit inutil.

Am putea spune că nu este doar neglijență, ci chiar o formă de risipă oficializată. Și, probabil, nu e singul caz din județ, dar nu are cine să verifice.