Într-un colț liniștit de Românica, acolo unde legea se scrie cu creionul, iar controalele se radiază cu guma de șters a pilelor, trăiește și respiră adânc aerul diluat al responsabilității un personaj emblematic: Don Lucică, zis și Tomiță, iubitor de ordine, liniște și… secretomanie instituțională. Pe numele său de scenă, directorul Penitenciarului de Femei Târgșor.
Acolo, în inimioara sistemului penitenciar românesc, pe un teren bine păzit de garduri și ignoranță asumată, a crescut în 2024, ca o floare ilegală în bătaia soarelui corupției, o întreagă secție de deținere. Fără avize. Fără hârtii. Fără nimic… Dar cu deținute, cu pază, cu lacăt și paznici reali. Singurul detaliu lipsă? Directorul care… habar n-avea că o are în curte!
„Nu știam că există”, a spus Tomiță cu o candoare de clasa a II-a, uitându-se lung pe geamul biroului de unde, dacă ar fi făcut un minim efort ocular, ar fi putut vedea tractoarele, muncitorii, sacii cu ciment, buldozerele, poate chiar și vreo două lebede îmbrăcate în salopetă.
O funcție primită în plic, probabil parfum de la „tătucii” ANP, nu vine la pachet și cu capacități de observație. E mult să pretinzi vigilență de la un om care a fost numit, nu ales, și al cărui CV profesional probabil are mai multe pagini de „relații utile” decât de realizări.
Și ca-n orice poveste cu happy end pentru impostori, două controale ANP au fost anulate. Primul, la ordinul legendarului Halchin, cunoscut prin sistem ca „dirijorul de execuții la comandă”.
Al doilea, anulat mai recent, din același motiv nobil, să nu se strice feng shui-ul directorial al domnului „Nu știam”. Că de ce să deranjezi somnul de frumusețe al unui șef care nu doar că n-a văzut clădirea ridicată în buricul pușcăriei, dar nici n-a aflat că, între ianuarie și martie 2025, s-au făcut lucrări cu basculante, tractoare, muncitori și tot arsenalul. Probabil era prins cu altă „secție”, poate una sentimentală, că Tomiță s-a îndrăgostit și nu doar de muncă.
Dar adevăratul diamant al fabulei penitenciare e Direcția Inspecție Penitenciare (DIP), care suferă, conform sindicaliștilor de la FSANP, de sindromul Stockholm administrativ. În loc să controleze, DIP se atașează emoțional de abuzatori. În loc să sancționeze, oferă empatie, probabil și ceai de tei. Căci în România penitenciară, agresorii legii nu sunt pedepsiți, ci consolați.
Așadar, stimați spectatori, aplaudați personajele: Don Lucică, conducătorul habarnist; ANP, protectorul intereselor „pe persoană fizică”; DIP, scutul emoțional al imposturii și, desigur, Pantera Roz de Târgșor, clădirea ilegală care s-a construit singură, probabil noaptea, ca spiridușii din povești, să nu-l trezească pe don director.
FSANP strigă, dar în pustiu: „Încetați să mai băgați mâna în control!”. Răspunsul e un ecou blând de la vârful sistemului: „Ce control? Nu știm că există…”
Finalul, deja clasic, ilegalitatea e premiată, incompetența e promovată, iar adevărul e ținut la izolare cu regim sever.
România, 2025. O țară unde chiar și clădirile ilegale au mai multă protecție decât legea.
Și Tomiță? El încă nu știe! Dar îl aplaudăm așa cum e. Că doar… „n-a făcut nimic rău”. Sau n-a știut. Sau n-a văzut. Sau, poate, doar n-a avut timp.
Acest articol se vrea a fi un pamflet și trebuie tratat ca a(ră)tare.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns