Judecătorii Curții Constituționale au decis recent că demnitarii, magistrații și funcționarii publici nu mai trebuie să declare bunurile membrilor familiei, iar Agenția Națională de Integritate (ANI) nu mai are voie să publice declarațiile de avere.
Este o hotărâre care ar putea deschide larg porțile pentru corupție și îmbogățire ilicită, în timp ce scoate din mâinile societății civile și ale jurnaliștilor cel mai important instrument de control al puterii.
Decizia, considerată de mulți drept șocantă și periculoasă, reduce drastic transparența în spațiul public. Politicienii și funcționarii de rang înalt vor putea, de acum, să își ascundă averile „pe numele rudelor”, fără teama că acestea vor mai fi verificate sau că publicul va putea să afle ceva. Practic, o avere trecută pe numele unui soț, copil sau părinte devine invizibilă, atât pentru ANI, cât și pentru opinia publică.
Până la această decizie, peste 12 milioane de declarații de avere fuseseră publicate și accesibile pe site-ul ANI.
Această bază de date a fost pentru: documentarea a zeci de anchete jurnalistice de interes public, descoperirea și dovedirea unor cazuri de corupție, identificarea conflictelor de interese.
Acum, controlul civic și jurnalistic este grav afectat, iar inspectorii ANI nu mai pot investiga averile în ansamblu, pierzând astfel instrumentul central de prevenire a corupției.
Peste 60% dintre cazurile de conflict de interese documentate de ANI, în ultimii ani, au implicat rude ale demnitarilor sau magistraților. Asta înseamnă că decizia CCR afectează exact acea zonă unde sistemul de integritate publică își dovedise eficiența.
Beneficiarii direcți ai hotărârii sunt chiar judecătorii CCR, parlamentarii, magistrații și membrii Guvernului, adică exact cei care ar trebui să fie cei mai expuși controlului public, nu protejați de el. Judecătorii care fac regulile se scot acum singuri din regulile jocului.
Este o decizie care aruncă România înapoi cu cel puțin 20 de ani, ridicând suspiciuni privind angajamentele asumate față de partenerii internaționali, precum OCDE sau Comisia Europeană, în privința statului de drept și a luptei împotriva corupției.
Curtea Constituțională nu este la prima decizie controversată. A mai blocat reforme esențiale, inclusiv reforma pensiilor speciale, provocând pierderea a 869 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Acțiunile CCR pune sub semnul îndoielii imparțialitatea, integritatea și agenda reală a instituției.
Este important ca Parlamentul să intervină urgent și să repare legea, restabilind caracterul public, complet și verificabil al declarațiilor de avere.
Tot în iunie 2025 se deschide o fereastră de oportunitate prin faptul că expiră mandatele a trei judecători CCR: Marian Enache (actualul președinte), Livia Doina Stanciu și Attila Varga.
Aceste poziții vor fi ocupate de Camera Deputaților, Senatul, Președintele României.
Societatea civilă solicită ca aceste numiri să fie făcute prin criterii transparente, bazate pe competență, integritate și independență, și nu pe loialitate politică sau recompense de partid.
Platforma Declic a lansat o petiție publică pentru apărarea transparenței:
https://facem.declic.ro/campaigns/vrem-depolitizarea-ccr
România are nevoie de o Curte Constituțională independentă, nu de un bastion al privilegiilor și opacității.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns