La câteva zile după declanșarea crizei apei în orașul Breaza, spiritele s-au încins, iar răbdarea cetățenilor a ajuns la limită. Situația critică generată de calitatea inacceptabilă a serviciilor de apă și canalizare a determinat comunitatea să lanseze o petiție publică prin care solicită măsuri radicale, adică retragerea orașului din „Parteneriatul pentru Managementul Apei – Prahova” și rezilierea contractului cu operatorul Hidro Prahova S.A..
Inițiativa, publicată pe platforma Declic, adună deja semnături de la zeci de cetățeni nemulțumiți care acuză ani întregi de incompetență, abuzuri și lipsă de transparență. Textul petiției este dur și transmite un mesaj ferm: „Am fost transformați din beneficiari de servicii publice în plătitori captivi, obligați să finanțăm o infrastructură degradată, lipsa investițiilor și incompetența administrativă.”
Criza apei potabile de la Breaza a scos la iveală nu doar probleme tehnice grave, ci și o ruptură profundă între administrație, operatorul de apă și cetățeni. Locuitorii reclamă nu doar faptul că apa este contaminată, ci și absența totală a unei reacții instituționale adecvate prin lipsă de informare, lipsă de soluții concrete și lipsă de asumare a responsabilității.
Mai mult, oamenii acuză tarife aberante pentru servicii pe care le consideră „de mizerie”: 9,66 lei/mc pentru apă potabilă și 8,85 lei/mc pentru canalizare, fără TVA. În comparație cu alte localități, brezenii susțin că plătesc cu 30-40% mai mult pentru o apă „infestată, livrată prin instalații compromise”.
Petiția on-line formulată de cetățeni propune următoarele măsuri:
- Retragerea urgentă a orașului din ADI „Parteneriatul pentru Managementul Apei – Prahova”;
- Rezilierea contractului de delegare către Hidro Prahova S.A.;
- Inițierea unui proces transparent pentru alegerea unui nou operator de servicii de apă și canalizare;
- Organizarea unei consultări publice reale, care să permită comunității să decidă cine va gestiona infrastructura vitală a orașului.
Criza a atins un punct critic la sfârșitul săptămânii trecute, când autoritățile au interzis consumul de apă potabilă din rețeaua publică. De atunci, în absența unor informații clare și a unei reacții din partea Hidro Prahova, oamenii se simt abandonați.
„Această lipsă de reacție într-o situație de urgență sanitară demonstrează că operatorul nu mai acționează în interesul public, ci exclusiv pentru protejarea propriilor interese financiare”, se mai arată în petiție.
Deși problema este localizată în Breaza, cazul devine emblematic pentru modul în care este gestionată infrastructura de apă în multe alte localități din România. Lipsa investițiilor, tarifele nejustificat de mari și serviciile precare sunt criticate tot mai vocal, iar Breaza ar putea deveni un punct de cotitură în relația dintre administrații, operatorii de utilități și cetățeni.
Locuitorii orașului cer nu doar soluții, ci și o schimbare de paradigmă, adică de la pasivitate administrativă și monopoluri tolerate, la transparență, implicare comunitară și servicii publice responsabile.
Lasă un răspuns