Val de procese împotriva Curții Constituționale a României. Sute de cereri înregistrate în instanțele din țară privind anularea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024

Peste 130 de cereri de chemare în judecată a Curții Constituționale a României (CCR) au fost înregistrate la curțile de apel din întreaga țară în perioada 8–17 aprilie 2025, potrivit unei anchete realizate de HotNews. Acțiunile au fost generate de o mișcare civică online, alimentată de inițiativa unei foste judecătoare și de un site web care oferă instrucțiuni detaliate despre cum să se conteste în justiție o decizie fără precedent: anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Pe 8 aprilie 2025, fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte (foto), pensionară și fost magistrat al Tribunalului Botoșani, a publicat pe contul său de TikTok un videoclip explicativ despre plata taxei judiciare de timbru prin platforma Ghiseul.ro.

În aceeași zi, videoclipul a fost preluat de site-ul https://anulareccr.vercel.app, o platformă cu numele „Turul 2 Înapoi”, care oferă instrucțiuni pas cu pas pentru acționarea în judecată a CCR.

Site-ul a devenit rapid viral, atrăgând atenția unui număr mare de cetățeni nemulțumiți de decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din decembrie 2024.

Asaltul asupra instanțelor

Două zile mai târziu, pe 10 aprilie, instanțele de apel din România au fost inundate cu e-mailuri conținând acțiuni în instanță împotriva CCR. Potrivit datelor HotNews, în acea zi au fost înregistrate peste 90 de cereri, toate având același format și bazându-se pe documentele publicate pe site-ul „Turul 2 Înapoi”.

Printre petenți s-au aflat și cel puțin șase familii care au depus cererile simultan la mai multe instanțe. Cea mai mare parte a acțiunilor s-au înregistrat la Curtea de Apel București, unde au fost depuse 30 de cereri.

Toate au fost respinse de judecători, care au invocat lipsa de competență a instanței de a analiza hotărârile CCR. Aceste decizii au fost, la rândul lor, contestate de reclamanți.

Decizia controversată la Curtea de Apel Ploiești care a creat un precedent

Startul s-a dat la Curtea de Apel Ploiești care a admis cererea unei persoane privind anularea Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, care a invalidat întregul proces electoral. Deși decizia nu este definitivă și are termen de recurs de cinci zile, instanța a dispus suspendarea executării hotărârii CCR până la soluționarea definitivă a cauzei.

Decizia a fost pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile, cunoscut pentru activitatea sa anterioară la Tribunalul Prahova și pentru detașarea sa la Ministerul Justiției între 2013 și 2017.

Decizia Curții de Apel Ploiești a provocat reacții puternice în sistemul judiciar

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs, iar Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă judecătorul Alexandru Vasile a comis vreo abatere disciplinară.

Avocatul Adrian Toni Neacșu a subliniat că, deși anularea hotărârii CCR nu este încă definitivă, suspendarea efectelor acesteia este executorie, ceea ce înseamnă că poate avea un impact direct și imediat asupra organizării alegerilor prezidențiale.

Fostul judecător constituțional Augustin Zegrean a declarat pentru că, deocamdată, „nu se mai fac alegeri”, dar dacă hotărârea de la Ploiești este motivată și atacată rapid, este posibil să se revină asupra procesului electoral, inclusiv să se reia alegerile în luna mai.

Implicații constituționale și politice

Decizia CCR din 6 decembrie 2024, a cărei motivare completă nu a fost încă publicată, a generat o criză fără precedent în democrația postdecembristă a României. Anularea alegerilor prezidențiale a ridicat semne de întrebare privind controlul jurisdicțional asupra deciziilor CCR, instituție care, potrivit Constituției, are rolul de garant al supremației legii fundamentale.

Demersurile cetățenilor și reacția justiției sugerează o tensiune crescândă între autoritatea constituțională și dreptul la un control jurisdicțional efectiv, chiar și asupra celor mai înalte instituții.

România ar putea fi martora unei reconfigurări a raporturilor dintre cetățean, instanțele de judecată și Curtea Constituțională, un precedent care va influența, probabil, nu doar viitorul apropiat, ci și jurisprudența de drept constituțional.