Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de judecată formulată de cetățeana Popescu Gheorghița împotriva Curții Constituționale a României, având ca obiect anularea și suspendarea Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Reclamanta a contestat decizia prin care Curtea Constituțională a anulat, în mod fără precedent, turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, motivând că aceasta a fost emisă cu încălcarea drepturilor fundamentale și a normelor constituționale și legale privind procedura electorală.
Popescu Gheorghița a argumentat că, prin hotărârea CCR, a fost lipsită de dreptul de a vota, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a articolului 36 din Constituția României, a Cartei drepturilor fundamentale a UE și a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Reclamanta a susținut că hotărârea contestată nu are caracter jurisdicțional, ci este un act administrativ normativ, susceptibil de a fi anulat în instanță, conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Reclamanta a criticat faptul că CCR s-a autosesizat în lipsa unei cereri scrise și motivate din partea actorilor electorali, încălcând astfel prevederile Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și Legea nr. 47/1992 privind organizarea CCR. De asemenea, s-a invocat caracterul arbitrar și lipsit de transparență al întrunirii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024.
Curtea de Apel a respins excepția de necompetență generală invocată de Ministerul Public și a constatat că este competentă material și teritorial să soluționeze cauza, subliniind că Hotărârea CCR nr. 32/2024 are caracter normativ și afectează un număr nedefinit de cetățeni – alegători și candidați.
Într-o analiză detaliată, instanța a concluzionat că actul contestat întrunește toate caracteristicile unui act administrativ cu caracter normativ, ceea ce îl face susceptibil de control judecătoresc.
Reclamanta susţine că votul său valabil exprimat în 24 noiembrie 2024 „a fost anulat, aruncat la gunoi” şi că a fost împiedicată să îşi exprime opţiunea pentru unul dintre cei doi candidaţi care fuseseră validaţi.
„Am fost împiedicată să îmi exprim votul în turul al doilea, din 8 decembrie (…) ca şi cum aş fi fost un cetăţean lipsit de drepturile electorale deşi nu sunt în ipoteza prevăzută de art. 36 alin. 2 din Constituţia României, iar art. 53 alin 1 din Constituţia României prevede că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate face numai prin lege. În mod indirect şi ilegal, prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 a cărei anulare o cer am fost încadrat şi eu, dar şi toţi cetăţenii cu drept de vot, în categoria prevăzută de art. 36 alin 2 din Constituţia României, adică în categoria debililor sau alienaţilor mintali, puşilor sub interdicţie sau condamnaţilor la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre definitivă, fiind batjocoriţi, înjosiţi şi umiliţi, ca persoane care nu merită să-şi exercite dreptul de vot”, a argumentat reclamanta.
Cazul atrage atenția prin gravitatea situației, adică anularea votului popular deja exprimat și suspendarea alegerilor prezidențiale fără o bază juridică solidă sau o procedură transparentă. Reclamanta a denunțat acțiunea CCR ca fiind un atac asupra suveranității poporului și a supremației Constituției.
De asemenea, a atras atenția că România a fost lăsată fără un președinte ales legitim, fostul șef al statului continuând în funcție dincolo de expirarea mandatului său, fără o bază legală expresă.
Vezi AICI sentinta CA Ploiesti


Lasă un răspuns