A doua zi de Paște, cunoscută și sub denumirea de Lunea Albă, marchează începutul Săptămânii Luminate. În această perioadă porțile Raiului sunt deschise și este interzis să desfășori mai multe activități.

Lunea Albă, prima zi după Duminica Învierii Domnului, este zi de rugăciune iar în biserică se oficiază slujbe de pomenire pentru sufletele celor adormiți.

Potrivit tradițiilor, în Lunea Albă se stropesc casele cu agheasmă, pentru protecția locuințelor împotriva spiritelor rele. În a doua zi de Paște nu este bine să faci munci grele pe câmp sau treburi casnice solicitante, nu se spală rufe și nici nu se dă cu mătura. În caz contrar, se spune că aduci ghinion sau alungi binecuvântarea sărbătorii. Lunea după Paște este tot o zi de sărbătoare și odihnă. În a doua zi de Paște nu este bine să te cerți ori să porți ranchiună. Săptămâna Luminată este o perioadă a păcii, iertării și bucuriei. În Lunea Albă nu este bine să refuzi musafiri. În multe zone din țară, a doua zi de Paște este dedicată vizitelor între rude și prieteni.

Marțea din Săptămâna Luminată poartă numele de Marțea Albă și este impusă drept zi nelucratoare. Femeile din multe zone rurale obișnuiesc să dea de pomana in aceasta zi bucate rămase de la masa de Paște și vin roșu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. În popor, ziua mai este cunoscută și drept „nunta șoarecilor”, motiv pentru care femeile nu au voie să muncească pentru a nu aduce rozătoarele în casă.

Joia din Săptămâna Luminată poarta numele de Joia Verde și este o zi în care se cinstesc grădinile si grânele. Se spune că cine muncește în aceasta zi atrage asupra casei ghinionul și secetă. Ziua se mai numește și „Joia Rea”.

Vinerea din Săptămâna Luminată poarta numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Biserica sfințește acum, din nou, făntânile, imediat după slujba de seară. În vinerea din Săptămâna Luminată este și sărbătoarea Izvorului Tamaduirii.