Cazul Nordis și legăturile periculoase dintre politică, justiție și escrocherie

Zeci de păgubiți ai grupului imobiliar Nordis au ieșit astăzi în stradă, scandând împotriva unei „escrocherii bine organizate”, pe care o compară cu metodele clanurilor mafiote siciliene. La fel ca rețeta înșelătoriilor din Mafia imobiliară din Ploiești, în Dosarul Whithe Tower, deși și-au achitat apartamentele în avans, unii chiar cu sute de mii de euro, oamenii nu și-au primit nici locuințele, nici banii înapoi. În schimb, au primit tăcere instituțională și o serie de tergiversări juridice care, spun ei, sunt posibile doar în complicitate cu oameni din cele mai înalte structuri ale statului.

Proteste în fața Guvernului, CSM, DNA și Parlament

Protestul a început la ora 11:30 în fața Guvernului, iar de la ora 13:30 manifestanții s-au deplasat spre Parlament. Totul se întâmplă în aceeași zi în care Senatul României discută o propunere legislativă ce ar trebui să îi protejeze pe viitorii cumpărători de locuințe de asemenea abuzuri. Însă pentru actualii păgubiți, textul de lege este „prea puțin și prea târziu”.

„Nu există nicio prevedere care să ne ajute să ne recuperăm banii. Tot ce face statul acum este să mimeze grija pentru cetățeni”, spune un investitor păgubit, prezent la protest.

„Escrocheria secolului în imobiliare”

Avocatul Daniel Velicu a publicat, astăzi, pe Facebook un mesaj tranșant: „Afacerea Nordis este escrocheria secolului în imobiliare”. Acesta aduce acuzații grave, cu nume și mecanisme concrete. „Oricând, oricine poate pica victima unor astfel de situații, în care notarii publici autentifică escrocherii”, scrie avocatul.

Conform acestuia, în spatele jafului imobiliar stă o rețea complexă de firme paravan, înființate de rude și apropiați ai unor politicieni influenți, cu scopul de a deturna fondurile provenite de la clienți.

O acuzație șocantă este cea privind implicarea președintei Comisiei Juridice din Camera Deputaților, care ar fi fondat o firmă de apartament – CAR Studio Detailing SRL – prin care s-au scos „cu valiza” bani din circuitul Nordis, contribuind la prăbușirea financiară a grupului și atragerea insolvenței.

Un prejudiciu de 150 de milioane de euro

Potrivit estimărilor făcute de surse juridice și confirmate de avocați ai păgubiților, prejudiciul total creat prin rețeaua Nordis se ridică la aproximativ 150 de milioane de euro. Bani pierduți atât de clienți de bună-credință, cât și de statul român, prin neplata TVA și a altor obligații fiscale.

Surse apropiate anchetei vorbesc despre zeci de dosare aflate în lucru la DNA și DIICOT, însă ritmul lent al investigațiilor ridică suspiciuni de obstrucționare sau chiar mușamalizare.

Legi cu dedicație și o protecție politică suspectă

Coincidență sau nu, tocmai astăzi, în Comisiile parlamentare ale Senatului, se discută o lege privind protecția clienților în domeniul imobiliar. În mod ironic, tocmai opoziția – de obicei mai reticentă la intervenția statului în economie – a fost cea care a acuzat lipsa de substanță a proiectului.

Parlamentarii USR și Forța Dreptei au subliniat că noua lege „nu oferă nicio soluție reală pentru recuperarea prejudiciilor și nu creează un mecanism eficient de control al dezvoltatorilor imobiliari”.

În schimb, reprezentanții coaliției de guvernare au evitat răspunsuri clare și s-au rezumat la generalități.

Statul român, complice prin inacțiune?

Un raport intern obținut de redacția noastră arată că mai multe instituții, printre care ANAF, CSM și chiar Ministerul Dezvoltării, au fost notificate despre posibilele fraude din cadrul Nordis încă din 2022. Cu toate acestea, niciuna nu a luat măsuri concrete.

„Este o complicitate sistemică. Nu doar o rețea de escroci, ci o rețea de protecție politică și instituțională. Dacă nu e mafiotism, ce e?”, spune un alt protestatar.

Mai grav este că proiectul lasă portițe prin care astfel de afaceri pot fi repetate, cu alți actori, în alte orașe, cum s-a întâmplat la Ploiești, Timișoara ș.a.m.d.. Deși legea introduce unele cerințe suplimentare privind transparența dezvoltatorilor și obligațiile notarilor, nu abordează problema esențială, mai precis lipsa unui control real și eficient asupra fluxului banilor și asupra modului în care sunt protejate sumele încasate în avans de la clienți.

„Notarii au girat escrocherii” – rolul instituțiilor-cheie

O altă acuzație gravă vizează notarii publici care au autentificat actele de vânzare, în ciuda faptului că multe dintre proprietăți fie nu existau, fie erau deja vândute altor clienți. Păgubiții susțin că aceste acte le-au oferit un fals sentiment de siguranță și că notarii, în mod evident, nu și-au îndeplinit rolul de garant al legalității.

Această complicitate, voluntară sau nu, scoate în evidență lipsa de supraveghere și responsabilitate din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Ce urmează?

Păgubiții anunță că nu se vor opri aici. În perioada următoare, sunt așteptate plângeri colective, proteste săptămânale și acțiuni în instanță, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, cer deschiderea unor anchete transparente, tragerea la răspundere a celor vinovați și recuperarea prejudiciului, precum și înghețarea activelor și conturilor firmelor implicate și blocarea ieșirii din țară pentru cei vizați în dosare.

Între timp, liderii politici evită subiectul, iar inițiatorii proiectului Nordis continuă să-și promoveze brandul în mediul online, la fel ca și în cazul imobilelor din Ploiești, Whithe Tower și City Gate, în ciuda numeroaselor dosare penale deschise pe numele lor.

Cazul Nordis nu este doar o simplă escrocherie imobiliară, este un test pentru statul român. Poate sau nu să-și apere cetățenii de mafia cu cravată? Iar dacă răspunsul este nu, atunci cine conduce cu adevărat România?