Scandal la Primăria Câmpina, după ce o angajată de la Serviciul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului este cercetată penal după ce a falsificat opt autorizații de construire. Faptele, care au avut loc în 2024, au ieșit la iveală abia în 2025. Primăria a sesizat Poliția, iar angajata a fost suspendată și s-a internat la Spitalul de Psihiatrie Voila.
Un caz de fals în acte oficiale cutremură administrația publică din Câmpina. O angajată a Serviciului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei este cercetată penal după ce a recunoscut că a falsificat nu mai puțin de opt autorizații de construire, în anul 2024. Informația a fost confirmată public, recent, de către primarul Irina Nistor, într-o conferință de presă.
Faptele au fost descoperite de actualul arhitect-șef interimar, Andrei Bănescu, numit în funcție după ce fostul arhitect-șef, Roxana Pandele, și-a suspendat contractul de muncă în decembrie 2024. Bănescu a constatat că anumite autorizații de construire nu figurau în registrele oficiale ale instituției și, mai grav, conțineau semnături copiate de la alte documente emise anterior.
Surse din administrația locală spun că neregulile au fost detectate în timpul unei verificări de rutină inițiate de noul arhitect-șef. În analizarea unor dosare, Bănescu a descoperit autorizații care nu erau înregistrate oficial, deși purtau semnături și parafe aparent valide.
„Angajata a falsificat în mod direct aceste documente, scriind conținutul autorizațiilor și atașând semnături copiate de la alte acte. Nu doar că acest lucru este ilegal, dar pune în pericol întregul sistem de autorizare din oraș”, a declarat pentru presă primarul Irina Nistor.
La scurt timp după ce a fost confruntată cu suspiciunile, femeia și-a recunoscut faptele.
Conducerea primăriei a decis suspendarea sa pe durata cercetării disciplinare și a sesizat organele de poliție. La puțin timp, angajata a intrat în concediu de odihnă, însă aceasta s-ar fi internat la Spitalul de Psihiatrie Voila din apropierea orașului.
Deși faptele par să fi fost comise în mod individual, ancheta nu exclude implicarea altor persoane sau existența unor practici similare în trecut. În perioada în care au fost emise autorizațiile falsificate, serviciul Urbanism se afla în subordinea Roxanei Pandele, fost arhitect-șef, care însă s-a retras temporar din activitate, la finalul anului trecut.
Contextul este cu atât mai delicat cu cât, în perioada 2021–2024, orașul a cunoscut un boom imobiliar de mici dimensiuni, iar suspiciunile legate de nereguli în autorizarea construcțiilor au existat în mod recurent, dar nu au fost niciodată confirmate oficial.
Cei opt cetățeni care au primit autorizațiile falsificate au fost chemați la sediul Primăriei pentru a fi informați. Primarul a promis sprijin total în clarificarea situației.
„Suntem șocați. Am declanșat verificări amănunțite pentru toate autorizațiile emise în ultimii ani. Beneficiarii acestor autorizații nu vor fi lăsați de izbeliște. Le vom oferi sprijin administrativ și juridic pentru a remedia situația”, a declarat Irina Nistor.
Este încă neclar dacă vreuna dintre construcțiile deja demarate în baza acestor autorizații va trebui oprită, modificată sau chiar demolată, însă surse din Primărie spun că se va încerca legalizarea lor, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic și urbanistic.
Cazul de la Câmpina relevă vulnerabilitățile din administrațiile locale. Lipsa unui sistem digitalizat de autorizare, lipsa unui control riguros al înregistrărilor și, poate, o lipsă de supraveghere managerială ar putea fi cauze care au permis ca astfel de nereguli să treacă neobservate timp de luni bune.
Un expert în administrație locală, contactat de redacția noastră sub protecția anonimatului, a subliniat că „în multe primării mici și mijlocii din România, Urbanismul funcționează mai degrabă pe bază de încredere între colegi, decât pe bază de audituri și verificări automate. Asta poate duce la derapaje periculoase.”
La acest moment, dosarul este în lucru la organele de cercetare penală. Ancheta internă continuă, iar Primăria Câmpina a înființat o comisie specială care verifică toate autorizațiile de construire emise în ultimii ani.
Cazul readuce în atenție nevoia de digitalizare, transparență și control în procesul de emitere a documentelor administrative. Și, poate, pune în discuție și presiunea psihologică la care pot fi supuși funcționarii publici, într-un sistem birocratic adesea depersonalizat și rigid.
Lasă un răspuns