Alegerile din 2024 au venit cu un preț greu de ignorat pentru bugetul de stat. Într-un an electoral maraton, marcat de trei runde importante, europarlamentare, locale și parlamentare, sumele cheltuite pentru susținerea partidelor politice au atins un record istoric.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a rambursat partidelor nu mai puțin de 553 de milioane de lei, o sumă fără precedent, virată direct în conturile formațiunilor politice pentru acoperirea cheltuielilor de campanie.
Într-un contrast greu de trecut cu vederea, statul a decis să reducă indemnizațiile celor care asigură buna desfășurare a procesului democratic: membrii secțiilor de votare.
Cu toate că se estimează că alegerile prezidențiale din mai vor costa statul peste 1,1 miliarde de lei, cei din prima linie a organizării electorale vor primi sume mai mici decât la scrutinul precedent din noiembrie.
Președinții secțiilor de votare, responsabili de organizare, verificare și numărarea voturilor, vor încasa cu aproximativ 600 de lei mai puțin față de alegerile anterioare. Dacă în noiembrie indemnizația totală pentru opt zile de lucru se ridica la 2.600 de lei, acum suma scade la 2.000 de lei.
Nici ceilalți membri ai birourilor electorale nu scapă de reduceri. Aceștia vor primi 180 de lei pe zi, față de 240 anterior. În mod similar, operatorii de date, element esențial în digitalizarea procesului electoral, vor primi 128 de lei pe zi, în scădere față de 170.
Aceste scăderi vin în condițiile în care, la nivel național, vor fi organizate 18.979 de secții de votare, fiecare cu câte zece membri, ceea ce înseamnă un efort logistic uriaș și o responsabilitate semnificativă pe umerii personalului electoral.
În timp ce partidele politice investesc masiv în campanii, afișe, promovare online și mitinguri, statul se arată mai puțin generos cu cei care, efectiv, asigură integritatea procesului electoral.
Alegătorii văd bannere, postări sponsorizate și dezbateri televizate, dar nu văd orele în șir de muncă, buletinele numărate până noaptea târziu sau stresul celor care gestionează urnele în ziua votului.
Această discrepanță ne arată prioritățile alocării fondurilor publice în context electoral. De ce sunt partidele susținute cu sume record, în timp ce cei care pun alegerile în mișcare sunt plătiți din ce în ce mai puțin? Ce semnal dăm societății când promovăm imaginea politică, dar reducem sprijinul pentru oamenii din teren?
În fond, alegerile nu înseamnă doar campanie, ci mai ales organizare. Nu doar afișe, ci și urne. Nu doar discursuri, ci și liste electorale corecte. Iar în spatele fiecărui vot se află zeci de oameni care lucrează în tăcere, cu responsabilitate.
În 2024, democrația românească pare să fi fost mai scumpă ca niciodată, dar nu pentru toți la fel.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns