Din ciclul „România capturată” – Acuzațiile lui Ionuț Moșteanu despre controlul Serviciilor Secrete

Deputatul USR, Ionuț Moșteanu, a lansat acuzații grave pe pagina sa de Facebook, susținând că serviciile secrete din România au capturat țara, influențând distribuirea banilor publici prin contracte și angajări. Declarațiile apar în contextul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), unde urmau să fie analizate rapoartele serviciilor pentru anul 2024.

Afirmațiile deputatului Ionuț Moșteanu pun în lumină o problemă veche în spațiul politic românesc: relația opacă dintre serviciile de informații și clasa politică.

Moșteanu susține că serviciile secrete funcționează fără un control civil real și că nu răspund în fața nimănui. El afirmă că, de ani buni, aceste structuri nu au mai transmis rapoarte către Parlament, ceea ce indică o lipsă de transparență și un pericol pentru democrație.

Mai mult, parlamentarul acuză o conexiune strânsă între serviciile secrete și clasa politică, citând nume precum Gabriel Vlase (PSD), Eduard Hellvig (PNL), președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu.

Potrivit lui Moșteanu, această legătură strânsă între serviciile secrete și liderii politici a dus la crearea unui „ecosistem” care ar fi capturat România, având ca obiectiv principal drenarea resurselor publice prin contracte şi angajări direcționate.

Deputatul USR vorbește despre o „Românie capturată din interior”, subliniind caracterul inegal al luptei politice împreotriva acestor structuri.

Declarațiile lui Ionuț Moșteanu vin într-un moment sensibil, când transparența serviciilor de informații şi controlul acestora de către instituțiile democratice sunt subiecte dezbătute intens în România.

De-a lungul anilor, au existat critici la adresa influenței serviciilor încă din perioada tranziției postcomuniste, dar aceste acuzații rareori au fost susținute cu dovezi clare.

Din punct de vedere legal, serviciile de informații sunt supuse controlului parlamentar, iar activitatea lor ar trebui să fie transparentă. Totuși, lipsa unor rapoarte clare către Legislativ pune sub semnul întrebării nivelului real de supraveghere a acestora.

Acuzațiile conform cărora serviciile influențează direcționarea banilor publici prin contracte sau angajări merită o analiză mai amplă, având în vedere că asemenea practici afectează principiile democratice.

Până în prezent, nu au existat reacții oficiale din partea instituțiilor vizate sau a liderilor politici menționați de Moșteanu. Oare aceste acuzații ar putea duce la inițierea unor anchete sau la intensificarea controlului parlamentar asupra serviciilor secrete?