Un bilanț sumbru: cifrele accidentelor pe „Drumurile morții” din România

România continuă să ocupe un loc fruntaș în clasamentele negative privind mortalitatea rutieră în Europa, în ciuda eforturilor autorităților și a angajamentelor asumate la nivel național și european.

Statistici alarmante arată o realitate dureroasă: în ultimii 10 ani, peste 200.000 de accidente rutiere au avut loc în țară, soldate cu mii de victime și familii distruse. Acest articol analizează cauzele, impactul și soluțiile posibile pentru reducerea tragediilor de pe șoselele României.

Potrivit datelor furnizate de Poliția Română, în perioada 2019-2023, peste 8.500 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere grave. În primele 11 luni din 2024, statisticile indică un bilanț tragic:

• Peste 1.300 de persoane decedate
• Aproape 3.000 de răniți grav
• Peste 3.800 de accidente rutiere raportate oficial.

Deși comparativ cu 2023 s-au înregistrat scăderi notabile (mai puține accidente cu 234, decese în minus cu 55 și răniți grav cu 217), aceste cifre nu includ incidentele din luna decembrie și nici tragediile survenite în perioada sărbătorilor, când, conform mass-media, au avut loc accidente grave, soldate cu pierderi de vieți omenești.

Conform datelor centralizate de la inspectoratele de poliție din întreaga țară, există diferențe semnificative în funcție de regiune.

Județele cu cele mai multe accidente mortale:

• Suceava
• Constanța
• Bacău
• Dolj
• Prahova

Județele de mai sus sunt caracterizate de un trafic intens, infrastructură rutieră deficitară și un comportament riscant al șoferilor.

Județele cu cele mai puține accidente mortale:

• Covasna
• Tulcea
• Alba
• Harghita
• Sălaj

În aceste zone, traficul mai redus și infrastructura relativ mai puțin aglomerată contribuie la un număr mai mic de incidente fatale.

Principalele cauze ale accidentelor rutiere în România

Analiza datelor Poliției Române arată că indisciplina participanților la trafic este una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentelor grave:

1. Indisciplina pietonilor

• 685 de accidente
• 292 de decese
• 400 de răniți grav

2. Nerespectarea regimului legal de viteză

• 617 accidente
• 245 de decese
• 524 de răniți grav

3. Indisciplina bicicliștilor

• 433 de accidente
• 83 de decese
• 352 de răniți grav

Cele trei cauze reprezintă aproape 45% din totalul accidentelor rutiere grave și au generat peste 46% din decese.

România, în topul mortalității rutiere din UE

România rămâne printre țările europene cu cele mai multe decese rutiere raportate la populație. În 2023, rata deceselor a fost de 81 de persoane la un milion de locuitori, o ușoară scădere față de anii anteriori. Totuși, țara este depășită doar de Bulgaria în acest clasament negativ.

În cadrul acțiunii europene „SPEED” din august 2024, au fost controlate peste 52.000 de vehicule în România.

Rezultatele sunt îngrijorătoare:

• Peste 50% dintre șoferi au fost sancționați pentru depășirea vitezei.
• 2.300 de șoferi au depășit viteza legală cu peste 50 km/h.
• 230 de conducători auto au depășit cu peste 70 km/h, pierzând automat permisul de conducere.

Strategii pentru reducerea accidentelor

Conform obiectivelor stabilite de Comisia Europeană, toate statele membre, inclusiv România, trebuie să reducă cu 50% numărul de decese și răniți grav până în 2030 și să atingă „Viziunea Zero” până în 2050 (zero decese pe șosele).

Măsuri asumate de România în Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030:

• Reducerea „punctelor negre” (zonele cu risc ridicat de accidente) de la 267 la aproape jumătate.
• Investiții de peste 200 milioane de euro prin PNRR pentru:
• Montarea de parapete de siguranță pe drumuri periculoase (ex: Transfăgărășan, Transalpina);
• Iluminarea și semnalizarea corespunzătoare a zonelor riscante;
• Reintroducerea radarelor fixe pentru controlul vitezei;
• Campanii de conștientizare privind siguranța rutieră.

Totuși, experții atrag atenția că aceste măsuri sunt insuficiente. Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere (AVUAR), consideră că autoritățile nu acționează suficient de rapid și eficient:

„Suferim la capitolul educație rutieră și infrastructură. Omul poate greși, dar trebuie să avem drumuri care să minimizeze consecințele acestor greșeli.”

Deși România a făcut progrese în reducerea numărului de accidente și decese rutiere, problema rămâne una acută. Infrastructura deficitară, lipsa educației rutiere, comportamentele iresponsabile în trafic și aplicarea ineficientă a legislației sunt factori care contribuie la menținerea unor statistici alarmante.

Siguranța rutieră nu este doar o problemă a autorităților, ci o responsabilitate colectivă. Fiecare participant la trafic – șofer, pieton sau biciclist – are un rol crucial în prevenirea accidentelor. Doar printr-o combinație de măsuri ferme, investiții în infrastructură și schimbări de comportament vom putea spera la o reducere reală a tragediilor de pe drumurile României, spun specialiștii.

România continuă să se confrunte cu o problemă gravă în ceea ce privește siguranța rutieră, având unele dintre cele mai periculoase drumuri din Europa. Aceste șosele, denumite adesea „drumurile morții”, sunt caracterizate de un număr ridicat de accidente mortale și reprezintă un risc major pentru participanții la trafic.

Principalele „drumuri ale morții” din România:

1. Drumul Național 2 (DN2) – E85 – Cunoscut și sub numele de „Șoseaua Morții”, DN2 leagă Bucureștiul de nord-estul țării și este renumit pentru numărul mare de accidente fatale. Pe acest traseu, în special în zonele Răcăciuni și Adjud, se întâlnesc frecvent cruci ridicate în memoria victimelor, evidențiind pericolul constant al acestei rute.
2. Drumul Național 1 (DN1) – Drumul, care leagă Bucureștiul de Ploiești și apoi de Brașov, este unul dintre cele mai aglomerate din țară. Traficul intens, viteza excesivă și lipsa separatoarelor de sens contribuie la frecvența ridicată a accidentelor grave.
3. Drumul Național 6 (DN6) – Conectând Capitala de vestul țării, DN6 trece prin numeroase localități unde viteza neadaptată și depășirile riscante duc la numeroase tragedii rutiere. Localitatea Bragadiru, de exemplu, a înregistrat un număr semnificativ de accidente mortale în ultimii ani.

Este esențial ca autoritățile și participanții la trafic să conlucreze pentru a îmbunătăți siguranța rutieră și pentru a reduce numărul tragediilor de pe șoselele țării.