După ce a introdus „Istoria evreilor. Holocaustul” ca materie obligatorie, Ministerul Educației vrea să reducă drastic orele de Istoria românilor

Ministerul Educației a creionat un nou plan cadru care prevede reducerea orelor de Istoria românilor în noul curriculum şcolar. Concret, o singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a și eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a şi a XII-a.

Reprezentanţii Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti atrag atenţia, printr-un comunicat dat publicității astăzi, că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a şi a XII-a este o ”eroare gravă”, care va priva o mare parte dintre elevi de o înţelegere aprofundată a istoriei naţionale şi universale. Mai mult, consideră că și o singură oră pe săptămână la clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea este deja insuficient.

”O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului. Orele de istorie din învăţământul liceal au rolul de a consolida informaţiile şi competenţele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul şi viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze raţional realitatea socială înconjurătoare. Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor şi a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învăţământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, aşa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, susţin ei.

De asemenea, profesorii afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este ”o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.

”Gândirea şi cunoaşterea istorică fac parte din nucleul solid al educaţiei umaniste europene de secole, este fundamentul concepţiei noastre despre lume, societate şi cultură. Subminând importanţa sa în formarea unui cetăţean responsabil şi informat, capabil să înţeleagă complexitatea societăţii contemporane, contribuim la destrămarea unui model cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!…”Aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, afirmă reprezentanţii facultăţii, conform news.ro..”, susţin reprezentanţii Facultutăţii de istorie.

Reprezentanții facultății consideră că planul Ministerului Educației nu corespunde relității, necesităților şi schimbărilor cu care ne confruntăm, puse în evidenţă de fenomenele sociale şi culturale actuale, și cer o reevaluare urgentă a deciziilor.

”Analizând proiectul planurilor-cadru prezentate de Ministerul Educaţiei considerăm că acestea nu răspund necesităţilor şi schimbărilor cu care ne confruntăm, puse în evidenţă de fenomenele sociale şi culturale actuale. Din cele enumerate mai sus putem înţelege ce rol nou şi indispensabil joacă, în societatea de astăzi, cunoaşterea istorică: aceasta participă la educarea oamenilor pentru a distinge între realitatea faptelor şi ficţiune, între adevăr şi fals, între valorile şi modele politice şi civice constructive, participative şi umaniste şi ideologiile sau regimurile politice violente, liberticide şi genocidare. Fenomenul fake-news este una din marile probleme ale lumii contemporane. Abundenţa informaţională şi goana după senzaţional a multor mijloace mass-media face ca ştirile neverificate, unele produse cu intenţie, altele cauzate doar de neînţelegeri şi comoditate intelectuală, să inunde spaţiul public şi să genereze numeroase confuzii în societate. Prin sporirea capacităţii de a distinge adevărul de fals, prin cultivarea multiperspectivităţii şi a respectului pentru diversitate, prin educarea simţului complexităţii şi a sensibilităţii pentru dimensiunea temporală, cat şi prin dezvoltarea sentimentelor de solidaritate socială, cunoaşterea istorică este un element ce ridică nivelul de competenţă civică şi contribuie la consolidarea societăţii democratice”, scrie în comunicat.

Reprezentanţii Facultăţii de Istorie susţin că, în absenţa unei abordări mai cuprinzătoare, introducerea unor cursuri tematice precum ”Istoria evreilor. Holocaustul” şi ”Istoria comunismului din România”, deşi foarte necesare, pot fi grav deservite prin neintegrarea lor într-o abordare mai amplă şi sistematică a istoriei generale din care aceste tragice fenomene fac parte.