Coiful de Aur de la Coțofenești, simbol al culturii geto-dacice, furat în Olanda, pierdere incalculabilă – VIDEO

În urma jafului comis la Muzeul Drents din Assen, Olanda, patrimoniul cultural universal a suferit o lovitură gravă. Printre piesele furate se numără artefacte de o valoare istorică inestimabilă, inclusiv celebrul Coif de Aur de la Coțofenești, alături de brățări dacice și alte artefacte prețioase care atestă măiestria și spiritualitatea culturii geto-dacice.

Descoperit în 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii locale, care, potrivit relatărilor, l-ar fi găsit întâmplător în timpul unor lucrări agricole, Coiful de Aur este una dintre cele mai importante artefacte ale civilizației geto-dacice.

Analizele ulterioare au arătat că piesa aparține perioadei Latène (aproximativ 450–50 î.Hr.), fiind datată în prima jumătate a secolului IV î.Hr.

Secolul IV î.Hr. marchează o perioadă de tranziție pentru geto-daci, în care organizațiile tribale încep să evolueze către forme mai complexe de organizare politică. Așezările de tip cetate, precum cele din Munții Orăștiei, reflectă un nivel ridicat de centralizare și coordonare.

Acest coif din aur masiv cântărește 770 de grame și este aproape intact, cu excepția unei mici părți superioare a calotei. A fost realizat prin baterea la rece a aurului, o tehnică extrem de elaborată, folosită pentru a conferi artefactului detaliile decorative complexe.

Decorat cu simboluri și motive complexe, coiful reflectă o măiestrie artistică remarcabilă. Pe suprafața sa sunt reprezentate scene zoomorfe și figuri mitologice, care relevă credințele spirituale ale geto-dacilor și legătura lor profundă cu lumea naturală și divină.

De asemenea, coiful prezintă elemente de protecție și ceremonial, ceea ce sugerează că ar fi fost purtat de un lider militar sau o figură de rang înalt, simbolizând atât puterea, cât și conexiunea cu zeii.

Elemente distinctive:

Ochiul apotropaic – Frontalul coifului este decorat cu doi ochi proeminenți, tipici artefactelor getice. Aceștia aveau un rol protector, fiind considerați capabili să alunge spiritele rele sau să aducă noroc purtătorului.

Scenele ritualice de pe obrăzare – Pe lateralele coifului sunt reprezentate imagini de sacrificiu, înfățișând un războinic care înjunghie un berbec, o temă frecvent asociată cu ritualuri de purificare și de consacrare religioasă.

Apărătoarea de ceafă – Aceasta este decorată cu imagini de animale fantastice și simboluri zoomorfe, reflectând influențe culturale scitice, grecești și persane.

În ansamblu, coiful nu era destinat uzului militar, ci avea un rol ceremonial, fiind purtat la ritualuri sau festivități. Este posibil ca purtătorul său să fi fost nu doar un lider militar, ci și o figură cu autoritate religioasă.

Coiful de la Coțofenești este o piesă de referință în istoria și cultura României. Reprezintă mărturia unei civilizații complexe care a înflorit pe teritoriul actual al țării înainte de apariția statului dac centralizat.

Piesa se evidențiază prin calitatea artistică de excepție, fiind considerată una dintre cele mai frumoase realizări ale epocii antice din Europa de Sud-Est.

Coiful face parte dintr-un grup restrâns de piese similare, descoperite în diverse locații din fostul teritoriu geto-dacic, precum coiful de la Peretu și cel de la Agighiol.

Aceste artefacte sunt dovada unui nivel avansat de organizare socială, a unui sistem religios bine conturat și a unor legături culturale cu alte popoare din regiune.

Furtul din Olanda, în care coiful și alte piese dacice au fost sustrase, reprezintă o pierdere ireparabilă pentru patrimoniul mondial. Aceste artefacte nu sunt doar obiecte de aur sau argint, ci și simboluri ale unei moșteniri culturale unice. Pierderea lor afectează nu doar România, ci întreaga comunitate științifică internațională, privată acum de posibilitatea de a studia aceste obiecte în profunzime.

Dincolo de valoarea materială, astfel de piese sunt legături esențiale cu trecutul, cu identitatea și spiritualitatea popoarelor antice. Recuperarea lor trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile române și internaționale, iar măsurile de protecție a patrimoniului în muzee trebuie să fie îmbunătățite.

Coiful de Aur de la Coțofenești nu este doar un obiect de aur masiv; este o fereastră către trecut, o mărturie a măreției și rafinamentului civilizației geto-dacice. Recuperarea coifului și a celorlalte artefacte furate trebuie să fie o misiune comună a autorităților române și internaționale, pentru a readuce acasă aceste simboluri ale identității naționale.

Patrimoniul cultural nu aparține doar unui popor, ci întregii umanități. Fiecare obiect pierdut reprezintă o pagină smulsă din cartea istoriei, iar eforturile pentru salvarea acestora trebuie să fie continue și susținute.

Conform datelor oficiale, aproape 700 de obiecte din metale prețioase, din peste 50 de tezaure aparținând colecțiilor a 18 muzee din România, au fost expuse începând cu 7 iulie 2024 la Muzeul Drents din Assen, Olanda. În mod inexplicabil, măsurile de securitate au fost deficitare, ceea ce a permis furtul acestor bunuri inestimabile, punând patrimoniul național într-un pericol ireparabil.