Furtul Tezaurului Dacic din Muzeul Drents, Olanda

Un jaf de proporții a zguduit noaptea trecută comunitatea muzeală internațională, când obiecte de o valoare inestimabilă din Tezaurul Dacic al României au fost furate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Spargerea, realizată cu un grad ridicat de profesionalism și utilizând explozibil pentru a pătrunde în muzeu, a avut ca țintă expoziția temporară „Dacia, Regatul de Aur și Argint”. Acesta era un eveniment unic, care aducea pentru prima dată în străinătate o selecție din comorile dacice păstrate în 18 muzee din România.

Potrivit directorului general al Muzeului Drents, Harry Tupan, furtul a fost descoperit în zorii zilei, în jurul orei 4:17, când a fost anunțată o urgență. Jaful a fost descris ca o „tragedie” pentru muzeul din Assen și pentru partenerii săi din România.

Printre obiectele furate se află piese arheologice de o importanță istorică excepțională, inclusiv casca lui Coti Vesti, o piesă ceremonială din secolul V î.Hr., care reprezenta imaginea principală a expoziției.

Jaful a fost realizat într-un stil care amintește de scenariile hollywoodiene. Hoții au folosit explozibil pentru a pătrunde în muzeu, evitând sistemele de securitate și luând doar cele mai valoroase piese din expoziție.

Până în acest moment, autoritățile olandeze și române colaborează în cadrul unei anchete internaționale pentru a identifica făptașii și a recupera artefactele.

Tezaurul Dacic reprezintă una dintre cele mai prețioase colecții arheologice ale României, incluzând bijuterii ceremoniale, obiecte religioase și artefacte din aur și argint datând din mileniul II î.Hr. până în perioada cuceririi romane.

Obiectele reflectă măiestria artistică a civilizației dacice și sunt martori ai unei perioade cruciale din istoria Europei.

Expoziția „Dacia, Regatul de Aur și Argint” a fost organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României și alte muzee din țară.

A fost un eveniment de mare succes, atrăgând mii de vizitatori încă de la deschiderea sa. Obiectele expuse includeau nu doar artefacte de o raritate extraordinară, ci și simboluri ale patrimoniului cultural românesc.

Printre piesele furate, casca lui Coti Vesti este considerată de neprețuit. Datând din secolul V î.Hr., aceasta este o capodoperă a artei dacice, realizată din aur pur și decorată cu motive complexe. Casca era destinată utilizării ceremoniale, sugerând rolul său în viața religioasă și politică a dacilor.

Printre obiectele furate se numără coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., piesa centrală a expoziției, precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, conform Ministerului Culturii de la București.

Furtul a declanșat o undă de șoc atât în Olanda, cât și în România. Este cel mai grav incident de acest tip din istoria de 170 de ani a Muzeului Drents. Reprezentanții muzeelor românești și Ministerul Afacerilor Externe din România au condamnat atacul, calificându-l drept o pierdere ireparabilă pentru patrimoniul cultural mondial.

„Este o zi incredibil de neagră pentru noi și pentru colegii noștri din România”, a declarat Harry Tupan în cadrul unei conferințe de presă. „Este o tragedie pe care nu ne-am fi imaginat-o niciodată!”

Autoritățile olandeze au demarat o anchetă de amploare, iar Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat că oferă sprijin deplin pentru recuperarea obiectelor furate.

Potrivit experților, obiectele de o asemenea valoare sunt extrem de greu de vândut pe piața neagră, din cauza recunoașterii lor internaționale.

Interpolul a fost implicat în investigarea jafului, având în vedere natura internațională a cazului. De asemenea, sunt analizate înregistrările camerelor de supraveghere și eventualele erori în sistemele de securitate ale muzeului.

Însă, jaful ridică întrebări serioase cu privire la măsurile de securitate ale muzeelor care găzduiesc expoziții internaționale de o asemenea amploare. Deși Muzeul Drents este dotat cu sisteme avansate de supraveghere, complexitatea atacului indică faptul că hoții au fost bine pregătiți și au avut cunoștințe despre punctele slabe ale securității.

În fond, furtul Tezaurului Dacic de la Muzeul Drents reprezintă nu doar o pierdere culturală pentru România, ci și un atac asupra patrimoniului cultural mondial.

Ancheta rămâne deschisă, iar lumea muzeală, și nu numai, așteaptă cu interes vești despre recuperarea acestor artefacte unice.

Marius Agapie