2025 – Anul Covrigului sau cum să transformăm inflația în tradiție națională

Abia s-a dat anul 2025 pe sanie, fără zăpadă, și deja pare că va rămâne în istorie drept Anul Covrigului. Nu pentru că românii ar fi devenit brusc mari admiratori ai acestui produs copt, nici că vom vedea pe străzi câini cu covrigi în coadă. ci pentru că, la cum arată economia, covrigul va deveni felul principal al multor mese. Cu puțin noroc, poate și un strop de muștar va însoți acest festin minimalist, dacă tot plătim și gaura covrigului.

În timp ce alte țări se străduiesc să reducă inflația, România a decis să transforme acest fenomen economic într-o competiție sportivă națională.

Cu o inflație de peste 5%, țara noastră își menține titlul de campioană europeană la sărăcie planificată. La acest ritm, vom ajunge să apreciem covrigul nu doar pentru gustul său simplu, ci și pentru că e unul dintre puținele produse care mai pot fi cumpărate fără rate bancare.

Dacă până acum covrigul era doar un snack, în 2025 el va deveni simbolul unei economii pe butuci care se învârte în cerc, exact ca forma lui. Cu salarii și pensii înghețate, cu taxe reinventate și cu o fiscalitate demnă de filmele SF, covrigul va fi pentru mulți români ultima redută a supraviețuirii.

Nostalgia anilor ’90 revine în forță, dar nu prin muzică sau modă retro, ci prin coșul zilnic, chiar silnic, de cumpărături.

Margarina, parizerul și cartofii s-au reîntors în glorie, ca niște vedete retro pe care nimeni nu le-a cerut. Din păcate, din nostalgicele vremuri, merluciul – criogenat și acum ca și atunci – a prins un luciu de aur și e deja peștișorul aurit, nu mai este în străvechiul slogan „nicio masă fără pește!”.

Cât despre IT-iști, care erau obișnuiți cu brunch-uri fancy, probabil vor descoperi și ei deliciile covrigului rece, pe care îl vor mânca între două linii de cod, dacă află… parola.

România, statul Inventator al Taxelor Creatoare de Sărăcie, continuă să surprindă prin inovații fiscale. După celebra taxă pe stâlp, pregătim cu drag creșterea TVA-ului la 21% și impozitarea salariilor brute, măsuri care vor aduce exact ce așteptăm de la ele: mai mult haos.

Cu deficitul bugetar uriaș de 30 de miliarde de euro, este clar că măsurile vor avea efectul unei aspirine administrate unui pacient aflat în comă sau o frecție la piciorul de lemn al unui scaun.

Industria Covrigilor rămâne viitorul strălucit al economiei românești. Singurul sector care va „dudui” în 2025 va fi cel al covrigilor.

Desigur, într-o țară săracă în care sărăcia și-a luat de ani buni cetățenia, mai înfloresc jocurile de noroc, băncile, casele de amenat,  IFN-urile, farmaciile, pompele funebre…

Îmsă, pe fondul scăderii consumului, al blocajului financiar și al lipsei investițiilor, producătorii de covrigi vor deveni noua elită economică.

În scurt timp, vom vedea covrigerii de lux, cu toppinguri extravagante: sare roz de Himalaya, ciocolată Dubai sau poate chiar semințe din Antarctica.

Așadar, 2025 nu va fi doar un an al provocărilor economice, ci și al împăcării cu realitatea. Covrigul, simbolul modestiei, devine un ghid spiritual pentru o națiune care s-a obișnuit să trăiască „bine”, nu mult, dar cu puțin.

Dacă avem noroc, poate 2026 va fi anul merdenelelor. Până atunci, poftă bună la covrigi!

Lectură opțională: 

„2025 se anunță a fi anul covrigului. La cum arată 2025 din punct de vedere financiar, pentru mulți dintre români va fi anul în care vor mânca mai mulți covrigi că niciodată.

Înghețarea salariilor și a pensiilor, a alocațiilor pentru copii și a celorlalte forme de susținere pentru cei vulnerabili – măsuri specifice unei țări din lumea a treia, nicidecum unei economii europene – vor face ca puterea de cumpărare a oamenilor să continue să scadă pe fondul inflației care se va menține, în acest an, peste 5%.

În 2025, vom continua să fim campioni europeni la inflație. Lună de lună, pas cu pas, oamenii vor simți cum banii nu le mai ajung și cum viața lor devine mai scumpă. Și vor ajunge la covrigi, ca în anii ’90.

Deja pentru mulți dintre români, alimentația rațională de pe vremea lui Ceaușescu a devenit realitate. Relevant este, de exemplu, că la finele anului trecut, printre alimentele care s-au scumpit cel mai mult s-a aflat margarina, revenită din nou în topul vânzărilor, alături de parizer și cartofi, ca în anii de după revoluție.

Nu mă aștept ca statul să facă ceva pozitiv pentru a susține puterea de cumpărare. Probabil va continua plafonările aberante la energie, gaze și alimentele de bază, măsuri care și-au dovedit ineficiența.

Aceste măsuri denotă lipsa de viziune a autorităților, de know-how economic. În plus, vor continua să crească taxele. La asta s-au dovedit cei mai inventivi. După reintroducerea taxei pe stâlp, o aberație economică demnă de o țară bananieră, vor urma taxe mai mari pe muncă și pe consum.

La cum arată situația bugetară, în lunile următoare vor veni cu creșterea TVA (de la 19 la 21%) și cu schimbarea modului în care se impozitează salariile (impozitul va fi aplicat la brut, nu la suma rămasă după scăderea contribuțiilor). De ce vor face asta? Pentru că măsurile decise prin Ordonanța sărăciei/trenuleț nu vor fi de ajuns pentru a echilibra bugetul. De exemplu, de la IT-iști statul va aduna, lunar, un plus de 30 de milioane de euro, adică cam 300 de milioane pe an. Suma e infimă raportată la dimensiunea deficitului bugetar record, de peste 30 de miliarde de euro. Probabil și IT-iștii, în ritmul asta, vor ajunge la covrigi. Într-o economie sufocată de taxe, de impozite, de lipsa de predictibilitate fiscală, de scăderea consumului, a investițiilor și de blocajul financiar, un singur sector va dudui, probabil, în 2025. Cel al producției de covrigi”, a constatat economistul Adrian Negrescu.