Noua lege privind operațiunile militare pe timp de pace – O posibilă amenințare la adresa suveranității și securității naționale?

Guvernul a adoptat, joi, două proiecte de lege, inițiate de Ministerul Apărării Naționale, privind controlul utilizării spațiului aerian național și respectiv desfășurarea pe timp de pace a misiunilor şi operațiilor militare pe teritoriul statului român.

Adoptarea unei noi legi care reglementează operațiunile militare pe timp de pace, justificată de autorități ca o măsură pentru „protecția națională”, a stârnit controverse și îngrijorări. În pofida scopului aparent benefic, textul legislativ ascunde prevederi care ar putea genera abuzuri, afectând grav suveranitatea, integritatea teritorială și securitatea națională.

Analiza contextului și a implicațiilor practice ale acestei legi scoate în evidență riscuri ce nu pot fi ignorate. Din analiza efectuată de publicația Intransigent,ro putem constata faptul că neclaritățile legislative ar putea crea un teren fertil pentru abuzuri.

Noua lege prevede dreptul forțelor militare de a efectua operațiuni și intervenții în numele securității naționale, chiar și în absența unui conflict armat sau a unei stări de urgență declarate.

Deși la prima vedere pare o măsură preventivă, aceasta fiind justificarea MApN, formulările vagi din textul legii ridică semne de întrebare:

• Lipsa criteriilor clare pentru declanșarea operațiunilor – Ce înseamnă „protecție națională” într-un context de pace? Termeni precum „amenințări potențiale” sau „necesitate operațională” sunt greu de definit și deschid calea unor interpretări arbitrare.
• Suprapunerea atribuțiilor instituțiilor de securitate – Noua lege ar putea permite armatei să își asume prerogative care revin în mod tradițional altor instituții, cum ar fi poliția sau serviciile de informații, subminând echilibrul democratic al puterilor.

Astfel, legea oferă prea multă discreție executivului sau autorităților militare, fără mecanisme de control sau contrabalansare eficientă.

Prevederile legii permit desfășurarea de forțe militare pentru „apărarea intereselor naționale”, inclusiv în colaborare cu parteneri externi. Ceea ce ridică riscul unei intervenții externe în politica de securitate a statului.

Unele scenarii problematice ar putea include:

• Subordonarea intereselor naționale unor alianțe internaționale – În contextul parteneriatelor militare, operațiunile desfășurate sub coordonarea unor forțe străine ar putea afecta suveranitatea decizională a statului.
• Prezența militară extinsă în regiuni sensibile – Operațiunile ar putea amplifica tensiunile regionale, afectând echilibrul fragil din anumite zone și creând premisele unor conflicte.
• De asemenea, folosirea armatei pentru a răspunde unor situații interne ar putea genera percepția unei militarizări a spațiului public, afectând coeziunea socială și încrederea în instituții.

Un alt aspect alarmant al legii este lipsa unui control democratic suficient asupra operațiunilor desfășurate.

Parlamentul sau alte instituții de supraveghere au un rol marginal, ceea ce crește riscul ca forțele armate să fie folosite în scopuri politice.

Consecințele posibile:

• Reprimarea opoziției sau a protestelor – Prin invocarea securității naționale, guvernele ar putea utiliza armata pentru a suprima mișcări civice legitime.
• Centralizarea puterii în mâinile executivului – Controlul asupra operațiunilor militare ar putea fi concentrat într-o manieră periculoasă, ceea ce contravine principiilor democratice și transparenței decizionale.

Experiența altor state arată cum măsurile legislative de acest tip au fost folosite pentru a justifica intervenții represive sau pentru a favoriza interesele unor grupuri restrânse de putere.

În lipsa unor reglementări clare, noua lege ar putea deveni o unealtă pentru:

• Impunerea unor regimuri autoritare – Folosirea armatei în viața civilă poate duce la erodarea instituțiilor democratice.
• Escaladarea tensiunilor externe – Operațiunile desfășurate pe baze fragile juridic ar putea fi percepute de alte state ca agresiuni, afectând relațiile diplomatice.

Așadar, noua lege privind operațiunile militare pe timp de pace, sub pretextul protecției naționale, ar putea deschide calea unor abuzuri cu efecte profunde asupra suveranității și securității naționale.

Este esențial ca această inițiativă legislativă să fie supusă unei dezbateri publice autentice, iar prevederile sale să fie clarificate și limitate prin mecanisme riguroase de control democratic.

Fără o revizuire atentă, legea riscă să transforme armata dintr-un garant al securității într-un instrument de putere care ar putea periclita însăși stabilitatea statului pe care îl apără.

În acest context, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) semnalează informaţii false şi manipulări care privesc cele două proiecte legislative trimise în Parlament care privesc spaţiul aerian naţional şi cadrul pentru desfăşurarea de operaţiuni militare pe teritoriul naţional.

Cele două proiecte au parcurs procesul de transparenţă decizională cerut de lege, fiind organizate inclusiv dezbateri publice, precizează ministerul.

Totuşi, „încă de la publicarea formei iniţiale a fiecăruia dintre cele două proiecte, în spaţiul public au apărut o serie de informaţii false, manipulări şi exagerări bazate pe scoaterea din context, care au fost reluate recent, în urma anunţului de trimitere a proiectelor către Parlamentul României, pentru dezbatere şi adoptare”.

MApN subliniază că „aceste dezinformări, care au rolul de a întreţine o stare de incertitudine şi de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendinţelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susţinute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO”.

Vezi  AICI legea_privind_desfasurarea_pe_timp_de_pace_a_misiunilor_si_operatiilor_militare_pe_teritoriul_statului_roman_6703b42f72791