Parlamentarul nostru, de zi cu zi, chiar de noapte cu noapte, că doarme liniștit timp de patru ani, e o figură mitică. Există, dar lipsește cu desăvârșire! Îl vedem doar pe ecranele televizoarelor sau la tribunele sterile ale discursurilor pompoase. Dar în teritoriu? Oare acolo trăiește din când în când, la amintirea vreunui gând… electoral?
În campaniile electorale, îl găsești la fiecare colț de stradă, în piețe, în parcuri ș.a.m.d., promițând marea cu sarea și creând iluzia că va fi alături de tine. Mizează pe coeficientul de inteligență al pulimii, mulți dintre ei sunt mediocri la acest capitol. În urma „băilor de mulțime”, rufele rămân tot murdare și nu se spală „în familie”. Nu există familie între candidat și alegător! Poate doar un amantlâc cu tâlc care se rezumă la poze cu vedere la gingii, postate pe siteurile de socializare. Măcar acolo toți suntem uniți și prieteni! Dar, după ce se vede ales, votantul vede sarea în ochi și marea dezamăgire.

După vot… reloaded, transformers și alți termeni din filme
După vot, se transformă într-un personaj invizibil, parcă absorbit de o gaură mereu neagră numită „Parlament”. Telefonul nu mai sună, mesajele rămân necitite, iar cetățenii descoperă că au ales nu un reprezentant, ci doar o fantomă cu imunitate parlamentară. La cabinetele parlamentare, susținute din bugetul contribuabilor prin taxe și și impozite mereu mărite, nu-l găsești. E mai mereu „plecat în teritoriu”. Desigur, dacă ai cu cine vorbi… Apelurile telefonice sunt zadarnice, iar la multe sedii parlamentare nu există nici măcar o persoană pentru relațiile de comunicare, desi bani grei se aruncă și pentru personalul aferent.
Parlamentarii şi-au majorat, pe ascuns, să nu moară plebea de invidie, în februarie anul trecut, cu 7.500 de lei suma forfetară primită de la Parlament pentru cheltuielile lunare cu cabinetele parlamentare și, astfel, suma forfetară pe care o primesc parlamentarii a ajuns la 35.500 de lei pe lună, dar și pe meseria lui de meseriaș. Dacă poți să nu-ți citești facturile înainte, citește AICI.

În plus, de plictiseală, şi-au adăugat şi noi domenii în care pot folosi banii publici, astfel că îşi pot face promovare pe reţelele de socializare, pot să organizeze evenimente, conferinţe, dar pot plăti şi consultanţă sau cursuri de formare profesională pentru angajaţi. Cu mult schepsis, 50% din totalul sumei forfetare cheltuite o vor putea justifica doar în baza unor declaraţii pe proprie răspundere. Și ce răspundere!
De altfel, sute de parlamentari au primit, lunar, 14.040 de lei, circa 2.800 de euro, în baza unei simple declarații pe proprie răspundere. Per total, peste 140 de milioane de lei, ceea ce înseamnă peste 28 milioane de euro în această săracă țară bogadă, să folosim un oximoron.

În rest, mese de protocol, detergenți, carburant și birotică par a fi cheltuielile pentru care deputații și senatorii au încasat, anual, aproape 33.000 de euro pe cabinetele lor parlamentare. Singura obligație fiind să semneze lunar declarația pe proprie răspundere că banii au fost folosiți conform legii.
Promisiunile sunt ca haina de campanie: odată pusă în cui, nu mai trebuie purtată!
Bine că au cui, TU nu ai cui… să te plângi. Adică, o sintagă cunoscută „Cuiul lui Pepelea”. Parlamentarii noștri sunt preocupați mai mult de jocurile de culise decât de nevoile reale ale alegătorilor.

Problemele de infrastructură, educație sau sănătate, adică acolo unde sunt cele mai grave probleme pentru o societate sănătoasă, rămân acolo unde au fost întotdeauna, în stadiu de proiect, din 4 în 4 ani. Poate doar în mâinile alegătorilor, care încă mai speră la o soluție din partea unui ales dispărut.
Neimplicarea în teritoriu nu este doar o neglijență. Este o declarație clară de dezinteres față de cetățeni. De fapt, dacă ne-am aduna să facem o ședință cu toți parlamentarii care și-au vizitat circumscripțiile în ultimul an, am putea-o ține confortabil într-o cabină telefonică.

Parlamentarii din România primesc sume considerabile pentru activitatea birourilor parlamentare din teritoriu, fonduri care sunt adesea insuficient justificate sau monitorizate. Aceștia primesc lunar o indemnizație substanțială pentru cheltuielile de funcționare ale acestor birouri, care ar trebui să fie destinate întreținerii spațiului, salariilor personalului, utilităților și materialelor necesare.
Totuși, există numeroase critici legate de modul în care acești bani sunt administrați. Și această castă, fără castitate, nu poate fi verificată! Poate tocmai de aceea, multe personaje, care își caută imunitatea justițiară, plătesc bani grei pentru locuri eligibile și, de-a lungul unui mandat, își scot „pârleala”, ba chiar „pârlelile”.
Una dintre cele mai mari probleme: lipsa transparenței în utilizarea acestor fonduri
De multe ori, parlamentarii nu sunt obligați să ofere detalii clare despre cum sunt cheltuiți banii sau să prezinte facturi sau rapoarte de cheltuieli. Această opacitate ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionați banii publici și alimentează suspiciuni privind posibilele abuzuri. Pe deviza mafiei italiene: „Cine-i orb, surd și tace, trăiește o mie de ani în pace!”

De asemenea, sunt cazuri în care birourile din teritoriu sunt mai mult simbolice, fără activitate reală, iar fondurile alocate sunt utilizate ineficient. Această practică contribuie la perpetuarea percepției că o parte din parlamentari nu sunt suficient de preocupați de nevoile comunităților pe care ar trebui să le reprezinte, ci mai degrabă de beneficii financiare personale.
În această perioadă în care se discută intens despre reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea aparatului de stat, o reformă în ceea ce privește aceste fonduri este absolut necesară. Fără o transparență reală și mecanisme clare de verificare, banii alocați pentru birourile parlamentare rămân o sursă constantă de controverse și un exemplu de utilizare ineficientă a resurselor publice.
La vremuri noi, tot noi! Adică ei!
Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun, în acest an de grații electorale, la birourile electorale de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, adică 16 octombrie. Adică, în cel mult o lună vom afla noii candidați. Majoritatea vor fi ce au fost, ce sunt, și nimic mai mult, încă un mandat. În Prahova, e bătaie mare pe locurile eligibile și pentru „capitaliști”, a se citi bucureșteni. Justifică naveta. E mai ușor, chipurile, de a ajunge în teritoriu. Dar care ajunge, dacă nu-i ajunge???

Tocmai de aceea, deocamdată, până vom afla oficial listele viitorilor candidați, despre care vă vom prezenta cărțile de vizită prin județul nostru, redacția Găzarul.ro va publica informații despre activitatea actualilor parlamentari prahoveni, într-o nouă și frumoasă rubrică „PARLAMENTAR DE PRAHOVA”, lăsând la latitudinea dumneavoastră, dragi cititori, dacă vă mai merită votul.
Mulți de pe micul ecran TV vor intra pe marea și îngăduitoarea scenă politică. Viața omului de rând nu s-a schimbat cu balansoarul între PSD și PNL, nici măcar când ambele s-au dat pe tobogan într-un nefast concubinaj sau conculimbaj politic .
Dar votul TĂUcontează pentru o societate mai bună și cu o clasă politică nouă!
Lasă un răspuns