Statutul poliţistului, modificat prin Ordonanţă de Urgenţă

Modificările iniţiate de Ministerul Afacerilor Interne au drept scop consolidarea cadrului normativ pentru protecţia juridică a poliţiştilor, precum şi punerea în acord a Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu deciziile recente ale Curţii Constituţionale a României.

Decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică

Pentru asigurarea unei protecţii juridice adecvate pentru poliţişti, au fost stabilite condiţiile în care poliţistului, împotriva căruia se desfăşoară un proces penal şi/sau civil pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau care are sau a avut, într-un proces penal, calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj, i se decontează cheltuielile de asistenţă juridică;

Decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică efectuate de poliţist reprezintă expresia sprijinului instituţional acordat poliţistului care dobândeşte o anumită calitate procesuală într-un proces penal sau civil ce are ca obiect fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, sprijin ce are în vedere inclusiv prezumţia de nevinovăţie, în situaţiile în care poliţistul are calitatea de suspect/inculpat.

Cheltuielile de asistenţă juridică ce se decontează vizează în mod exclusiv sumele de bani plătite în mod efectiv de către poliţist cu titlu de onorariu al avocatului ales, pentru asistenţa juridică şi reprezentarea în cadrul procesului în care acesta are calitatea procesuală prevăzută de lege (suspect/inculpat/pârât pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau persoană vătămată în cazul infracţiunii de ultraj) şi nu pot include alte cheltuieli efectuate cu ocazia desfăşurării procedurii judiciare (cheltuieli pentru administrarea probatoriului, efectuarea actelor de procedură, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului).

Plafonului maxim până la care pot fi decontate cheltuielile de asistenţă juridică reprezintă valoarea unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Răspunderea materială a poliţistului pentru pagube produse unităţii

Au fost stabilite prevederi clare cu privire la răspunderea materială a poliţistului, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României şi cu nevoile instituţiei. Poliţistul va răspunde civil pentru întreaga pagubă, calculată la data constatării acesteia, produsă cu vinovăţie patrimoniului unităţii sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acţiunile ori inacţiunile sale care nu au legătură cu atribuţiile de serviciu.

Au fost prevăzute şi situaţiile în care poliţistul nu răspunde material, respectiv când pagubele au fost:

a) cauzate prin acţiunile ori inacţiunile sale desfăşurate în limitele legii;

b) generate de riscul normal al serviciului;

c) produse pe timpul intervenţiei la evenimente urgente, dacă a respectat dispoziţiile legale incidente, inclusiv procedura de intervenţie;

d) produse din cauze de forţă majoră şi caz fortuit;

e) produse ca urmare a executării dispoziţiei superiorului ierarhic, caz în care este analizată angajarea răspunderii materiale a acestuia;

f) produse în situaţii de legitimă apărare;

g) produse în stare de necesitate;

h) constatate după împlinirea unui termen de 3 ani de la data producerii lor.

Reconsiderarea interdicţiei privind tatuajele

Persoana care participă la un concurs pentru ocuparea unor funcţii de execuţie vacante prin încadrare directă/reîncadrare/transfer nu trebuie să aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe faţă şi/sau gât, precum şi în alte zone ale capului.

Sunt interzise tatuajele ori elementele ornamentale prezente pe corpul candidatului care reprezintă sau semnifică simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violenţă, ură sau discriminare ori care au conotaţii politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Alte modificări;

• reglementarea modalităţii de acordare a gradelor profesionale absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie ,,Alexandru Ioan Cuza” în funcţie de vechimea în structurile MAI;
• instituirea posibilităţii aplicării măsurii „atenţionării”, ca măsură administrativă cu rol preventiv;
• stabilirea modalităţii şi a criteriilor în baza cărora se realizează repartizarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, fiind reglementate mecanismul repartiţiei în ordinea descrescătoare a rezultatelor şi măsura repartizării din oficiu, în situaţia refuzului de a formula o opţiune;
• reevaluarea masterului profesional, acesta fiind destinat, la forma de învăţământ cu frecvenţă, persoanelor care nu au absolvit anterior un program/curs de formare iniţială a personalului Ministerului Afacerilor Interne, iar la cea cu frecvenţă redusă, agenţilor de poliţie absolvenţi de studii superioare, care îndeplinesc anumite condiţii expres stabilite de lege;
• reducerea termenului privind interdicţia de modificare a raporturilor de serviciu pentru agentul de poliţie absolvent al programului de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie de la 5 la 3 ani.

Modificările, stabilite în funcţie de nevoile poliţiştilor şi ale instituţiei, în acord cu propunerile organizaţiilor sindicale şi ale societăţii civile.

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului prin care a fost modificată Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului a parcurs procedurile privind transparenţa decizională.

Subliniem faptul că organizaţiile sindicale, poliţiştii şi organizaţiile sindicale au putut interveni prin propuneri concrete, inclusiv în cadrul dezbaterii publice organizate de Ministerul Afacerilor Interne pe tema proiectului de act normativ.