Guvernul României a adoptat zilele trecute un document care se numește “Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024—2028”. Documentul arată cele mai sumbre clasamente în care ne-am putea afla: “țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte State Membre”.
Traficul de persoane constituie o infracțiune gravă, asociată, în multe cazuri, criminalității organizate naționale și trans-naționale, în urma căreia infractorii obțin câștiguri financiare foarte ridicate. Autoritățile din România par să știe situația în care am ajuns, documentul strategic la care facem referire în acest material fiind o dovadă în acest sens. Mai mult, de la începutul anului 2023 a fost înființat Comitetul Interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane. Iar strategiile guvernamentale au ca obiectiv nici mai mult, nici mai puțin decât eliminarea fenomenului traficului de persoane. “Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 stabilește drept țintă strategică pentru anul 2030 eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare”. Concret, Guvernul României își propune ca la finalul anului 2028, în România să funcționeze ”un sistem național de luptă împotriva traficului de persoane, care va avea alocate resursele necesare și va dispune eficient de acestea”. În cadrul acestui sistem, instituțiile centrale și locale, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, societatea civilă, cât și cu organizațiile internaționale, vor pune în practică măsuri eficiente de diminuare a fenomenului, de identificare și asistență a victimelor acestuia și de pedepsire a traficanților. Asta înseamnă modificarea legislației în vigoare referitoare la traficul de persoane și alocarea de bani pentru funcționarea sistemului național de luptă împotriva traficului de persoane.
În Strategie se vorbește despre necesitatea analizării prevederilor relevante din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală și îmbunătățirile legislative care vor elimina unele praguri procedurale, vor conferi un cadru legislativ mai ferm și mai clar în ceea ce privește încadrările faptelor, vor impune o abordare unitară și eficientă din partea organelor judiciare a măsurilor privind victimele.
Un alt obiectiv din Strategie prevede “organizarea și derularea în mediul online de campanii de prevenire a traficului de persoane, traficului de minori și pornografiei infantile, adresate în mod specific grupurilor țintă”. Poliția și Inspecția Muncii își propun să identifice în posibile victime ale exploatării sexuale prin ”desfăşurarea de verificări la operatorii economici cu profil de activitate întreţinere corporală/salon de masaj/videochat”. Printre modificăriile legislative avute în vedere este și legea privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, acolo unde se caută “analiza diferitelor noi forme de exploatare care nu au incriminări (căsătorie forțată, adopție ilegală, mame surogat), precum și a modului în care intervenția în plan administrativ facilitează sau, din contră, afectează investigațiile penale (cerșetoria, prostituția)”.
Lasă un răspuns