Disputele pe sistemul antigrindină continuă

Disputa pe funcționarea sau renunțarea la sistemul antigrindină este departe de a se încheia. După protestele contestatarilor a urmat nemulțumirea oamenilor din localitățile unde grindina a făcut ravagii. Cel puțin în Prahova, la Vărbilău și Vâlcănești grindina a distrus tot, grădini, pomi fructiferi, viță de vie, acoperind curți, străzi și mașini. Au fost cerute explicații pentru că nu au fost lansate rachete. Răspunsul a venit de la Ministerul Agriculturii. Conform acestuia, sistemul de protejare a culturilor împotriva căderilor de grindină va funcționa și fi extins, reiese dintr-un răspuns transmis de Ministerul Agriculturii, la solicitarea unor parlamentari.

Contestatarii sistemului au trimis Ministrului Agriculturii o adresă în care pun sub semnul întrebării nu doar eficacitatea sistemului, conținutul rachetelor și influența asupra solului, ci și existența unei firme intermediare între ANM și Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor și chiar pregătirea directorului Autorității, Gheorghe Florescu Căunei.

Adresa trimisă Ministrului Agriculturii de către contestatarii sistemului antigrindină:

Domnule ministru,

Vă rugăm să ne sprijiniți în medierea conflictului apărut între membrii noștri și o instituție aflată sub autoritatea dumneavoastră, respectiv Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.  Așa cum am explicat în toate demersurile noastre anterioare, avem motive întemeiate să considerăm că activitatea acestei instituții accentuează seceta cu care ne confruntăm și dislocă fonduri publice de la programe guvernamentale relevante pentru gestionarea problemelor noastre în contextul schimbarilor climatice, așa cum sunt: construirea canalului Siret -Barăgan sau implementarea altor metode concrete de a stoca excesul de apă din sezoanele ne-agricole pentru utilizarea lor atunci când este nevoie de ele. Menționăm că opoziția noastră la Sistemul Antigrindină nu se bazează numai pe observații directe, ci și pe discuții aplicate cu specialiști din domeniul fizicii atmosferei, precum și prin discuții cu fermieri din străinătate care au trecut prin exact același probleme legate de distribuția locală a precipitațiilor cu care ne confruntăm și noi acum, în contextul sistemului românesc antigrindină bazat pe utilizarea  exclusivă a rachetelor.

În acest contex, avem motive să credem că Președintele Autoritătii pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor  se afla în spatele unei campanii de denigrare a membrilor noștri care cer explicații bazate pe dovezi științifice asupra eficacității sistemului. Domnul Gheorghe Florescu Caunei se află într-o inacceptabilă campanie de PR bazată pe afirmații mincinoase, trunchiate sau lipsite de dovezi știintifice, campanie care a culminat cu un interviu al domniei sale la postul de radio România Actualități în data de 10.05.2024. Cu acest prilej, dl. Căunei a făcut o serie de afirmații pentru care cerem explicații și dovezi scrise:

• Cum a calculat dl. Căunei că sistemul național antigrindină protejează în acest moment între 2,3 –  2,6 milioane de hectare? Cerem să ne fie puse la dispoziție hărțile cu teritoriile protejate de sistem în vederea realizării unei monitorizări independente a eficacității acestuia
• Dovezi că fermierii din Argeș și Dâmbovița au cerut implementarea sistemului antigrindină în județele lor (cereri scrise, analiza ponderii fermierilor care au solicitat acest lucru la nivelul mediului economic local)
• Dovezi că la conferința din Statele Unite ale Americii unde domnul Căunei a reprezentat România au fost prezente întradevăr 500 de țări;
• Dovezi că Ungaria folosește însămânțarea norilor prin trageri cu rachete și explicații în legătură cu argumentația referitoare la faptul că România este ultimul stat din Europa de Est care a implementat sistemul de protecție antigrindină prin folosirea rachetelor: de ce acest sistem este folosit în Estul Europei, iar statele occidentale nu-l folosesc sau l-au abandonat în trecutul recent? Are legătură cu lipsa de certitudini științifice legate de intervențiile în atmosferă pentru protecția împotriva grindinii sau stimularea precipitațiilor?
• Vrem dovezi obiective că într-adevăr utilizarea iodurii de argint a dus la creșterea cantitătilor de precipitații cu până la 20 %, dovezi produse în cadrul activităților de cercetare științifică din cadrul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor;
• Cerem să ne fie puse la dispoziție dovezi că, într-adevăr, acolo unde sistemul antigrindină a acționat săptămâna trecută, nu a căzut grindină, având în vedere că dl. Caunei evită să vorbească deschis despre rata de eșec a sistemului, rată care se regăsește în orice inițiativă antropică bazată pe știință. Dl. Căunei a invocat, în contextul grindinei căzute în județul Prahova, o interdicție de la aviație, deși noi avem dovezi obiective că au fost trase rachete în scopul combaterii acestui fenomen exact în zonele în care fenomenele meteo extreme au produs cele mai mari daune.
• O altă întrebare la care așteptăm ca domnul Căunei să răspundă are legătură exact cu potențiala cauză de eșec a sistemului de la Vâlcănești: s-a tras cu rachete după ce prelucrările datelor radar au arătat deja formarea grindinei în nori?
• Cu această ocazie domnul Căunei a invocat faptul că datele radar pe baza cărora sunt realizate tragerile cu rachete sunt preluate direct de la ANM. Din informațiile noastre aceste date sunt preluate de la ANM prin intermediul unei firme private în baza unui contract care presupune cheltuirea unor sume importante din bugetul Autorității Antigrindină. De ce este nevoie de această intermediere de date între două instituții ale statului român?
• Dovezi că, în țara noastră, săptămâna trecută „a plouat peste tot”, așa cum afirmă domnul Căunei în interviu, deoarece noi am constatat că în multe zone din județul Prahova în care au fost utilizate rachete antigrindină cantitatea de precipitații căzută a fost de câteva ori mai mică în raport cu cantitățile de precipitații prognozate inițial de ANM.
• Cerem deschis domnului Căunei să ne pună la dispoziție studiile invocate în legătură cu lipsa poluării mediului induse de Iodura de Argint. Aceste studii nu constituie știință atâta vreme cât stau închise prin sertarele instituției și nu sunt supuse evaluării independente a comunității academice și a specialiștilor interesați. Afirmațiile că iodura de argint nu afectează mediul sunt false, iodura de argint prezentând toxicitate pentru mediul acvatic în conformitate cu fișele tehnice de securitate disponibile pentru această substanță pe internet.
• Cerem dovezi domnului Căunei pentru afirmatia că iodura de argint trimisă prin intermediul rachetei în nori nu ajunge pe sol: să ne explice mecanismele chimice ale dezintegrării ei în atmosferă în condițiile în care, cel putin teoretic, ar trebuie ca aceste particule să se regăsească în centrul produselor de condensare pe care le-au stimulat (particule de gheață sau picături de apă).
• Cerem explicații domnului Căunei cu privire la sursa informațiilor legate de beneficiile argintului și iodului pentru plante. Actiunea acestor substanțe ca și conservanți în anumite condiții, implică admiterea prealabilă a existenței toxicității acestora asupra microorganismelor. Ori, ecosistemul terestru are la baza tuturor lanțurilor trofice activitatea microorganismelor care asigură descompunerea și transformarea materiei pentru alte organisme (alge, plante, nevertrebrate etc) aflate la nivelurile inferioare ale lanțurilor trofice. În acest context, introducerea unui conservant în mediu, în doze mici, pe suprafețe mari, pe termen lung, nu este considerată poluare?
• Cerem ca domnul Căunei să explice alegațiile legate de rolul argintului în conservarea apei sființite și a rolului benefic al iodului pentru plante și legatura acestor alegații cu iodura de argint utilizată de sistemul antigrindină. Cerem să ne fie puse la dispoziție studiile științifice care l-au îndreptat spre concluzia că iodura de argint se descompune în mod natural în argint și iod care ajung ca atare în sol.
• Cerem domnului Căunei, în contextul afirmațiilor contradictorii și inexate legate de iodura de argint și transformările ei în mediu, dar și a lipsei complete unui Curicullum vitae a domniei sale în spațiul public, să ne pună la dispoziție dovezi ale nivelului său de pregătire științifică sistematică în fizica atmosferei, chimia mediului, ecologie sau științe agronomice, domenii științifice relevante pentru aria de competență a Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Mentionăm că un doctorat făcut la vârsta a treia, într-un domeniu complet decuplat de pregătirea sa profesională de bază, nu satisfac așteptările noastre.
• Cerem publicarea studiilor legate de biodegradabilitatea materialului din care sunt confecționate rachetele. Afirmațiile domnului Căunei că acestea se distrug complet și nu ajung pe sol sunt contrazise de zeci de cazuri de rachete pe care fermierii noștri le-au recuperat intacte din câmp. Și aceste rachete, ajunse intacte la sol, sunt cazuri de eșec al sistemului și ar trebui documentatea pentru evaluarea independentă a riscurilor implicate de acesta;

Domnule Ministru, pe lângă răspunsul la întrebările de mai sus, solicităm punerea imediată sub o evaluare independentă a activității Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor deoarece avem motive să credem că prestația publică a domnului Căunei este menită să ascundă eșecul sistematic al acestei instituții de a-și atinge obiectivele. Această instituție a pornit la drum fără o evaluare serioasă a stadiului cunoștiințelor din domeniu intervenției în atmosferă, fără evaluarea riscurilor de mediu, fără implicarea beneficiarilor avuti în vedere de  Legea 173/2008, ajungând astfel o entitate preocupată exclusiv doar de propria supraviețuire. În condițiile în care această Autoritate administrează un buget consistent, cheltuit exclusiv prin încredințări directă către câteva firme, aceleași de la începuturile sistemului,  consideram că este în interesul statului român să creeze mecanismele obiective necesare pentru evaluarea eficacității activităților realizate de această instituție și controlul ei transparent de către beneficiari și comunitatea științifică.