Copiii care nasc copii – Una din trei gravide/mame minore din România a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

Potrivit unui studiu realizat în cadrul proiectului „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”, una din şase minore însărcinate nu a fost nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii.

– Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin.

– Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin, diferenţa dintre ele şi partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.

– Una din şase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluţiei intrauterine a copilului.

– Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani;

– România înregistrează 34 de naşteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri.

– Aproape jumătate (45%) din naşterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în ultimii cinci ani (2018 – 2022), România a înregistrat 40.916 naşteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.

Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin, arată datele unui studiu calitativ realizat de Salvaţi Copiii România. Numai în 2022, 746 de naşteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 şi 14 ani, alte 1.286 de naşteri fiind la mame care aveau 15 ani. Aproape jumătate (45%) dintre naşterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuţi are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din naşterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru naşterile din mame sub 18 ani şi la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani.

Fenomenul gravidităţii în rândul minorelor este un fenomen frecvent asociat cu mortalitate infantilă crescută, conform raportului Ministerului Sănătăţii (INSP) pentru 2022.

Dinamica naşterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat):
– 2018: 8.621 de naşteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit 15 ani;
– 2019: 8.457 de naşteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;
– 2020: 8.276 de naşteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;
– 2021: 8.024 de naşteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;
– 2022: 7.538 de naşteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.

În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 naşteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.

Cele mai importante date din studiul derulat între octombrie-decembrie 2023:
– Una din trei fete care în prezent sunt mame minore sau gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin.
– Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil în minorat, iar una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este, la rândul ei, născută în perioada de minorat a mamei.
– Majoritatea familiilor din care provin mamele/gravidele minore se situează din punct de vedere al veniturilor la nivelul pragului de sărăcie acută; 70% dintre gravidele minore şi 52% dintre mamele minore declară că nu au nici un venit personal lunar.
– Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată. Cu excepţia celor trei cazuri (2%) în care sarcina a survenit ca urmare a unui abuz (pentru care agresorul nu a fost încă sancţionat, deoarece victima nu a depus plângere ori autorităţile locale nu au sesizat organele penale) şi a celor cinci cazuri (3%) în care sarcina a fost dorită/planificată ca urmare a unei situaţii maritale stabile a minorei, în toate celelalte cazuri sarcina a fost un eveniment neaşteptat, trăit traumatic de către mamă.
– Două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învăţământ au abandonat şcoala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul şcolar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuţie în ceea ce priveşte natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidenţă sau etnia).
– Una din şase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluţiei intrauterine a copilului. Ruşinea şi lipsa banilor sunt principalele motive pentru care minorele nu apelează la medicul ginecolog.
– Majoritatea copiilor cu mame minore au între 0-2 ani şi restul până în 3 ani împliniţi. Cea mai mare parte a mamelor minore (80%), care nu merg cu copilul la medicul de familie pentru control regulat, nu au fost ele însele la control la medicul de familie pe perioada sarcinii, principalele argumente fiind similare: lipsa banilor (şi a mecanismelor de garantare a controlului gratuit) şi a transportului până în localitatea în care este localizat medicul de familie.
– Unu din cinci copii cu mamă minoră nu are schema de vaccinare completă în special din cauza lipsei de informare privind periodicitatea vaccinurilor pentru nou-născut şi copilul mic şi din cauza adversităţii, indusă de familie sau comunitate, faţă de vaccinuri.
– Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 sau mai puţin, diferenţa dintre ele şi partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
– Doar 39% din gravidele minore şi 24% dintre mamele minore continuă şcoala, majoritatea în regim de zi, ceea ce arată oportunitatea comunicării prin intermediul consilierului şcolar sau dirigintelui.
– Majoritatea respondentelor (58%) se declară de etnie română; 40% dintre respondente au declarat etnie romă şi 2% etnie maghiară. Toate datele au fost culese exclusiv pe baza declaraţiilor fetelor participante la sondajul de opinie.

Datele studiului au fost făcute publice în 25 aprilie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvaţi Copiii România şi Comisia pentru Sănătate din Senatul României, la care au participat reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Senatul României, Camera Deputaţilor, Cancelaria Prim-Ministrului, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Metodologia cercetării: Dimensiunea eşantionului la nivel naţional a fost de 200 de tinere adolescente, mame sau fete însărcinate. Interviurile s-au realizat în 172 de localităţi. Majoritatea gravidelor minore (80%) au declarat vârste de 16-17 ani împliniţi. La fel şi toate mamele minore. În cazul gravidelor minore, una din cinci respondente are mai puţin de 16 ani. În două situaţii (2%) copilele însărcinate abia împliniseră la data studiului 14 ani, sarcina fiind instalată înainte de această vârstă. Majoritatea fetelor însărcinate erau în a doua jumătate a sarcinii (mai mult de 5 luni).

Propunerile Salvaţi Copiii pentru îmbunătăţirea sănătăţii copiilor cu copii din România:
– În domeniul educaţional este necesar sprijinul gravidelor şi mamelor minore în vederea finalizării educaţiei prin studii la distanţă, în regim online, care să nu necesite deplasarea decât cu ocazia susţinerii unor examene anuale de absolvire şi care să permită fetelor finalizarea educaţiei obligatorii, în conformitate cu prevederile legale.
– Analiza la nivel naţional a gradului de acoperire în ceea ce priveşte medicii de familie, mai ales în mediul rural, respectiv evidenţierea numărului de persoane care nu sunt înscrise la medici de familie (prin coroborarea datelor de la evidenţa populaţiei cu cel de la casa de asigurări de sănătate), respectiv evidenţierea ariilor administrative în care asistenţa medicală de familie este deficitară (nu există medici de familie).
– Dotarea cabinetelor medicale de medicină de familie cu ecografe şi aparatură necesară monitorizării gravidei, mamei şi nou – născutului cel puţin în primii doi ani de viaţă.
– În zonele slab acoperite cu medici de familie, implicarea la nivelul comunităţii a altor specialişti formaţi în consilierea pentru planificarea familială, monitorizarea sarcinii, a lăuziei şi nou-născutului (moaşe, asistenţi medicali comunitari).
– Consilierea familiei extinse a mamei şi a tatălui, în vederea creşterii implicării partenerului în dezvoltarea şi bunăstarea copilului.
– Includerea în programa naţională obligatorie a materiei Educaţie pentru sănătate, care să abordeze şi subiecte precum ciclul menstrual, concepţia, metodele contraceptive, sarcina.
– Măsuri privind accesul prin mai multe căi (medici de familie, medici şcolari, moaşe, asistenţi medicali comunitari, cabinete de planning familial) la consilierea privind planificarea familială, cu măsuri proactive de acoperire a populaţiei cu risc (contactare prioritară a minorelor din zone defavorizate care ajung la pubertate). Accesul gratuit la metode de contracepţie pentru minore sau accesul gratuit la metode de contracepţie pentru minorele provenind din familii cu venit mediu pe familie scăzut.
– Creşterea capacităţii de monitorizare a fetelor şi gravidelor minore, creare de sisteme care să confere protecţie a anonimatului şi confort în recunoaşterea sarcinii şi asigurarea de consiliere pentru susţinerea monitorizării medicale gratuite a dezvoltării intrauterine a copilului, luând în considerare faptul că una din şase fete minore gravide nu apelează nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii.
– Importanţa asigurării aplicării Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru susţinerea participării
şcolare a elevelor gravide şi a elevilor părinţi. Aceste noi reglementări prevăd o serie de măsuri pentru continuarea educaţiei şi combaterea discriminării, inclusiv sprijinul unui cadru didactic „monitor” care are obligaţia de a supraveghea parcursul educaţional al acestor elevi.

Din 2010, echipa Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenţi sociali, mediatori sanitari), a creat o reţea de incluziune socială şi combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaţionale) la nivel local, astfel ajutând la creşterea accesului la servicii sustenabile şi de calitate. Din 2010, 375.000 de mame şi gravide din comunităţi rurale din 20 de judeţe şi din maternităţile din toată ţara au primit sprijin pentru accesarea serviciilor medicale şi sociale şi au fost informate cu privire la îngrijirea nou-născuţilor, în timp ce 52.500 de copii 0-5 ani au beneficiat de servicii socio-medicale integrate. 22.000 de adolescenţi şi părinţi au participat la sesiuni de informare individuale şi de grup.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”, derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC şi Asociaţia Sănătate pentru Tineri din Chişinău, cu sprijinul MSD for Mothers şi MSD România. Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele şi mamele minore din zone rurale defavorizate se desfăşoară pe o perioadă de 3 ani (2021-2024) în cele două ţări vecine. Proiectul este implementat în 16 judeţe din România şi comunităţile rurale din 15 unităţi teritoriale din Republica Moldova.