Parchetul European a anunţat 38 de percheziţii în Bucureşti, Ploieşti, Cluj şi Ialomiţa, în anchete care vizează o fraudă de 15 milioane euro

Investigații| 10.11.2023| 226| 0| Virgil Rădulescu

Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, joi, că au fost efectuate 38 de percheziţii, pe 7 noiembrie, în localităţi din România, inclusiv Bucureşti, Ploieşti, Cluj şi Ialomiţa, în două anchete în curs privind o presupusă fraudă în valoare de 15 milioane euro.

Totodată, au fost luate măsuri de investigare în Cipru, Cehia şi Malta, precum şi în Monaco şi în Statele Unite, prin intermediul cooperării internaţionale, mai arată comunicatul de presă al EPPO. Este vorba despre şase proiecte informatice finanţate de UE, pentru dezvoltarea de soluţii software inovatoare, iar faptele care fac obiectul anchetei ar putea constitui infracţiuni de fraudă şi spălare de bani. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis investigaţii complementare cu privire la aceleaşi fapte.

Potrivit anchetei, în perioada 2019-2022, beneficiarii proiectelor au prezentat documente false sau inexacte cu servicii sau servicii supraevaluate care nu au fost niciodată furnizate, precum şi facturi frauduloase pentru achiziţionarea de bunuri, obţinând astfel în mod nejustificat fonduri de la bugetul UE în valoare de cel puţin 15 milioane euro, conform sursei citate.

Beneficiarii sunt suspectaţi că au creat ulterior circuite financiare interne şi internaţionale frauduloase, pentru a canaliza fondurile în beneficiul propriu, mai precizează EPPO, în comunicatul de presă.

Unele persoane anchetate au fost aduse la biroul EPPO din Bucureşti pentru a fi informate cu privire la statutul lor de suspecţi, iar altele vor fi aduse în zilele următoare.

Faptele care fac obiectul anchetei ar putea constitui infracţiuni de fraudă şi spălare de bani, mai indică sursa menţionată.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis investigaţii complementare cu privire la aceleaşi fapte.

EPPO s-a bazat pe sprijinul: structura de sprijin a EPPO din România; Direcţia Naţională  Anticorupţie (DNA) şi structurile teritoriale subordonate; Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din România; direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) şi structurile teritoriale subordonate; Poliţia Română – Direcţia de Operaţiuni Speciale şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române.

EPPO este Parchetul independent al Uniunii Europene. Acesta  este responsabil de investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.

Este cunoscut faptul că șefa Parchetului European „nu uită și nu iartă” și mai are polițe de plătit prin România cu atât mai mult cu cât a pierdut și sprijinul președintelui Iohannis.

Să reamintim câteva adevăruri șocante despre răzbunările lui Kovesi. Alina Bica, fostă șefă DIICOT, rivala de atunci a șefei DNA, Laura Kovesi, a fost ridicată din trafic nevinovată, pentru ca apoi să fie defilată în cătușe, umilită public și apoi ținută cinci luni în arest preventiv. Toate acestea s-au întâmplat într-un dosar în care Alina Bica a fost achitată pentru toate acuzatiile ce i-au fost aduse.

De fapt, la vremea respectivă, au ieșit la iveală mai multe dovezi care au demonstrat că sub conducerea Laurei Codruța Kovesi s-au construit dosare penale pentru fapte care nu existau din trei motive: pentru un așa-zis succes profesional, răzbunare și comandă politică.

Să nu uităm nici de revocarea din DNA a procurorului Mihaiela Moraru Iorga care a reprezentat, de fapt, o „execuție”, bazată pe minciuni. Moraru Iorga o reclamase pe Kovesi la Inspecția Judiciară pentru ancheta abuzivă dictată în interiorul Direcției după publicarea deja celebrei înregistrări a ședinței operative în care Kovesi cerea „decaparea” până la premier. Și multe alte exemple…

Acum ceva timp, procurorul-şef european Laura Kovesi a respins ca nepotrivite şapte din cele zece propuneri ale Bulgariei pentru posturile de procurori europeni delegaţi, deoarece candidaţii nu ar avea calificarea şi experienţa necesare. Nici ea nu avea mare experiență, dar fusese umilită de bulgari care au spus că „Modelul românesc al anticorupției nu este suficient de convingător și mai e de lucrat la el până să devină un exemplu pentru alte țări”.

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0763835620, sau pe WhatsApp sau redactie@gazarul.ro

Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *