Guvernul României a decis să extindă monitorizarea electronică a infractorilor, în mai multe județe, în anii 2024 și 2025. În acest sens, a fost modificată Hotărârea Guvernului nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică – SIME.
Deși această decizie pare să aducă beneficii semnificative în ceea ce privește supravegherea electronică, pregătirea corespunzătoare a polițiștilor și infrastructura adecvată rămân sub semnul întrebării.
Una dintre schimbările majore vizează extinderea programului de monitorizare electronică în 37 de județe din țară, în două etape. Astfel, în anul 2024, vor beneficia de acest sistem 20 de județe, printre care și Prahova: Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanța, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea.
Începând cu ianuarie 2025, alte 18 județe se vor alătura: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.
Această decizie reprezintă o mișcare importantă atât pentru aplicarea legii, cât și pentru siguranța victimelor. Din păcate, însă, aduce o serie de provocări semnificative pentru Poliția Română.
Conform Europol, una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă poliția este legată de tehnologia învechită și neadecvată, multe dispozitive și echipamente utilizate în prezent sunt de generație veche și, în cele mai multe cazuri, nefuncționale. Acest lucru afectează capacitatea polițiștilor de a utiliza eficient sistemul de monitorizare electronică și de a îndeplini atribuțiile și misiunile specifice în mod corespunzător.
De asemenea, dotarea precară a polițiștilor, în special a celor din mediul rural, reprezintă o altă piedică majoră în punerea în aplicare a sistemului de monitorizare electronică.
Un alt aspect important de luat în considerare este starea tehnică precară a parcului auto al poliției, care poate fi un obstacol semnificativ în desfășurarea cu success și în bune condiții a programului de monitorizare electronică.
Lipsa combustibilului, mai ales în contextul legislativ actual, în care au fost blocate angajările de cheltuieli pentru reparații curente la autovehicule, dar și achiziția de combustibil, agravează problema și limitează capacitatea polițiștilor de a se deplasa la evenimente, sesizări prin SNUAU 112, pe cale de consecință, și de a implementa eficient SIME.
Un alt aspect crucial care trebuie luat în considerare este deficitul de personal cu care se confruntă Poliția Română. Chiar dacă se prevăd înființări de noi funcții pentru polițiști, în 2024 – 205 funcții de ofiţeri de poliţie, în medie 10 funcții/județ şi 2.486 de funcții de agenţi de poliţie, în medie 124 de funcții /județ, iar în 2025 – 245 de funcții de ofiţeri de poliție, în medie 13 de funcții/județ şi 2.547 de funcții de agenţi de poliție, în medie 141 de funcții/județ, se pare că această meserie nu mai este atât de atractivă pentru tineri.
Conform Europol, un alt aspect important este lipsa centrelor pentru agresori și a serviciilor de consiliere pentru victime. Monitorizarea electronică este o tehnică eficientă pentru supravegherea infractorilor, dar este la fel de important să se ofere sprijin și resurse adecvate victimelor.
În concluzie, extinderea sistemului de monitorizare electronică în noi județe reprezintă un pas important în asigurarea siguranței publice, dar trebuie abordate cu seriozitate și determinare provocările legate de pregătirea polițiștilor, infrastructură, dar și sprijinul oferit victimelor și persoanelor supravegheate electronic. Numai printr-o abordare cuprinzătoare, prin finanțarea corectă a sistemului polițienesc, dar și prin salarizarea corespunzătoare a polițiștilor se pot obține rezultatele dorite.
Lasă un răspuns