Plata cu cash, îngrădită doar în România. PNL și PSD fac niște jocuri în detrimentul românilor

Limitarea plăților cu bani fizici, ambiția guvernarii PSD- PNL și chiar a președintelui care a promulgat legea austerității nu are argumente solide și jupoaie românii. În plus, UE a renunțat la a recomanda implementarea acestei măsuri. Imixtiunea statului în modul în care populația cheltuie banii proprii (prin plăți cu card sau cash, bani fizici) și obligarea la plată a comisioanelor bancare este o imixtiune neagreată chiar de economii mai puternice din Europa și nu numai. Marile state europene nu au luat aceste măsuri, doar Ciolacu împreună cu PSD, PNL și Iohannis îngrădesc viața românilor, îi poartă pe drumuri și îmbogățesc bancile.

Să nu uităm că este doar o altă etapă. Chiar ministrul Marcel Boloș a confirmat faptul că intenția Guvernului este de a reduce gradual plăţile în numerar (bani cash) pentru că „ele sunt sursa plăţilor la negru”. Gradual până-i scot de tot. Unii cred că, prin această lege, statul va controla practic toate veniturile noastre, iar în cazul în care nu vom fi suficienți de obedienți față de regulile lui, la nevoie va tăia accesul la bani, așa cum s-a întâmplat pe perioada pandemiei cu camionagii din Canada, cărora le-au fost închise conturile bancare pe motiv că protestau împotriva măsurilor luate de guvernul Trudeau.

Realitatea concretă din România este departe de implementarea legii date de Guvenul PNL- PSD privind limitarea plăților cu cash (bani fizici), dar, nu le pasă, deși pentru PSD lovește în propriul bazin electoral.

Numărul bancomatelor în România a scăzut cu 2.000, în ultimii ani, iar POS-urile, adică acele terminale de plată unde plătim cu cardul, sunt numai 370.000 față de vreo 800.000 câte ar fi necesare.

Cei mai afectați sunt românii de la sate, unde fie sunt probleme cu internetul sau chiar nu există,  însă și persoanele în vârstă care se descurcă greu sau deloc cu cardul.

Cei mai afectați sunt românii de la sate

Bătrânii noștri nu sunt adaptați și nici nu se vor adapta la o astfel de măsură, plata cu cardul. Viața la sate va fi afectată și cum tendința în aceste vremuri este de a avea o căsuță la țară, nu doar pentru bătrânețe, ar trebui să ne aplecăm privirea spre ce se întâmplă, în aceste condiții în lumea satului.

Nu sunt bancomate. Pentru pensionarii care au pensia pe card este un dezastru. Dacă nu au copii care să le scoată bani de la bancomatele din oraș este jale.

POS doar în vreun magazin, dar doar unde există acces la internet. În plus, întreruperile de curent sunt frecvente, mai ales iarna, dar nu numai. Reteaua este veche și, de foarte multe ori, suprasolicitată. Ce fac oamenii? Ce le dau copiilor să manânce până se remediază situația? Uneori, întreruperile de alimentare cu energie electrică țin și câteva zile.

Mai mult, lumea este săracă și tendința de sărăcire crește odată cu măsurile austerității luate de actuala guvernare, iar multe familii cumpără „pe caiet”.

Bătrânii de la sate, dar nu numai, plătesc ajutorul primit la muncile câmpului sau în gospodărie cu bani fizici.

Ce fac românii de la sate când au un parastas sau o nuntă? Limita este de 2.000 de lei. Poate pentru Ciolacu și colegii din guvernare nu este o problemă, cumetriile le fac la localuri de lux, unde se descurcă. Dacă depășesc 2.000 de lei, nu cred că pentru ei va fi o problemă ci pentru restul lumii. Împarți factura cu mesenii sau dai o parte și de restul faci curat.

Românii cu venituri modeste încep ușor, ușor să nu-și mai permită nunți sau parastase la localuri, în orașe. Vechea formă cu pomana la mese în curte sau nunta în cort prinde iar rădăcini. În aceste condiții, poate le spune dl Ciolacu cum să procedeze? Fac vreo 2-3 zile naveta către oraș să cumpere ce le trebuie că doar cu 2.000 de lei nu poți să cumperi ce ai nevoie.

Adio produse din gospodării

Mulți dintre noi preferăm să cumpărăm, măcar pentru sănătatea copiilor noștri, legume, fructe, ouă de țară, carne de miel la Paște sau de porc, de Crăciun de la gospodari. Au alt gust, sunteți de acord cu mine. O să spuneți că, suma permisă vă ajunge. Acum, poate, dar să nu uitați că scoaterea cash ului din buzunarele românilor se face gradual. Acum este doar o altă etapă.

Mâine mai reduc odată, că ține. Românul ignoră măsura până când o să ne trezim că nu ne ajung banii, și așa puțini, că plătim comisioane și pe o legătură de pătrunje cât nu face.

Orice produs pe care acum alegem să-l cumpărăm de pe piață  de la producători sau din gospodăriile de la țară va fi dificil de făcut și chiar imposibil. Produsele nu le poți cumpăra cu cardul pentru că nu sunt POS -uri în gospodăriile românilor, asta ar mai lipsi.

Doamna M.S. care vinde verdeată în piață spune că asta înseamnă că i se va lua pâinea de la gură: „Eu din banuții ăștia cumpăr pâinea și poate câteva pastile. Noi, ăștia bătrâni, nu știm cum e cu cardurile. Cei care au greșit și au pus pensia pe card se chinuiesc. Trebuie să vină copii de la oraș, să le scoată bani de pe card, tot în oraș, că la țară nu ai de unde.”

Doamna E.N., o bătrânică care te imbie cu busuioc, verdeață și punguțe cu cătină: „Nu mai știu ce să ne facă să scape de noi, ăștia batrânii. Am 74 de ani și o prăpădită de pensie. Bat drumul până în oraș să mai vând ce am pus prin curte. Sunt bune și lumea ia. Pentru mine bănuții aștia mă ajută să-mi cumpăr medicamente și o pâînică. Dacă scot banii, mulți din sate ne ducem la Domnul de inimă rea. Cine-mi taie mie lemne fără bani? Și când nu o să mai pot să vin la oraș cine-mi cumpără? Eu nu am card, nu știu să-l folosesc. La vârsta mea nu mai învâț, uit ce am de făcut. darămite numărul ăla care trebuie să-l știi. Nu se gândesc politicienii ăștia la noi! Nu știu cum trăiesc oamenii. Își aduc aminte de noi doar la vot.”

Domnul I.P. cumpărător: „Vreau să-mi spun și eu oful… Îmi cresc singur nepoata. Copilul muncește afară, nevastă-sa l-a lăsat și a plecat. Stau într-un sat. Ce fac eu acum, când poți să cheltui doar 1.000 de lei? Soția este la pat și mă aștept la cei mai rău. N-am bani de pomană la local, noi nici nu avem decât o cârciumă în sat. Pomana o fac mulți acasă. Îți trebuie bani să faci cumpărături. Cine mă aduce pe mine cu mașina în oraș două, trei zile la rând ca să-mi i-au ce trebuie de parastas? Ori mă ocup de înmormântare, ori bat drumurile. Și ce fac cu copilul că trebuie să-i dau un bănuț de mâncare la școală. Bat drumul în oraș la bancă să tot scot pensia? Cardul dacă îl dau, îl pierde sau i-l fură.”

V.S. are aproape vârsta de pensie și lucrează. Pentru că programul este de 8 ore pe hârtie, dar se stă mai mult, plus drumul către casă are nevoie de ajutor în gospodărie. „Dacă vrei plătești că-ți aduce o căruță de lemne dai card? Îi dai omului bani, și de unde?! La cules de vie am nevoie de ajutor. Cu ce plătesc, este 100 de lei ziua de muncă. Le dau nepoților bănuți să-și cumpere un covrig și un suc la școală. Trebuie să merg în oraș să scot bani de pe card. Îmi dă Ciolacu banii pe bilet? Deja era rău cu cardul înainte, acum, cănd te obligă să cumperi de cât vor ei, cu bani fizici… Sunt bani munciți de mine, nu trebuie să mă oblige să plătesc comisioane la bănci sau să bat drumurile pe transportul în comun să scot de la bancă din oraș sau dacă vreu să cumpăr o sobă. Depășește 2.000 de lei, cum fac? O cumpăr pe bucăți? Nu noi facem evaziune, șmecherii. Au oameni care se ocupă să-și facă treaba nu să mă oblige pe mine să bat drumurile. Nu știu ce vor să facă cu noi, ăștia de la sate și cu bătrânii noștri, vai de ei săracii.”

Cum sunt afectați orășenii. Grijă mare!

Nu doar cei din mediul rural sunt afectați, ci și cei din orașe. Chiar dacă pentru tineri și unii dintre adulți, cardul este la modă sau reduce timpi prin plățile online sau din alte considerente, să nu treceți cu vederea stiuații de gen spart cont, plăți făcute din țări exotice din contul dumneavoastră și, în această vară, am auzit multe astfel de situații. Ce înseamnă asta? Timp pierdut pentru a-ți recupera banii, dar și insecuritate. Și hakerii s-au înmulțit.

Mai mult, am fost martora unei situații care ar trebui să ne dea de gândit. Într-un supermarket din zona de Vest a orașului nu au funcționat POS-urile. Cine a avut bani fizici, cash, a rămas la rând, ceilalți, mulți, au fost nevoiți să lase marfa în coșuri sau pe bandă. Ați putea spune că nu se întâmplă des. Până acum, poate că aveți dreptate, dar știm cum arată ziua de mâine?

Penele de curent, frecvent înregistrate în Ploiești, deși vorbim de un oraș mare, te duc tot la plata cu cash. De unde îți cumperi apă și păine cu cardul? Cu cash mai găsești un magazin de unde te poți aproviziona sau din piețe. Gândiți în perspectivă care nu este roz pe condițiile concrete din România.

Un alt exemplu elocvent este ceea ce s-a întâmplat în Canada, în perioada Pandemiei. În februarie 2022, în timpul revoltei a zecilor de mii de camionagii și luptători pentru drepturi și libertate din Canada, guvernul condus de Justin Trudeau a luat o măsură extremă împotriva tuturor protestatarilor: nu doar că a înghețat și confiscat toate conturile și fondurile care colectau donații pentru aceștia, dar a dat o dispoziție prin care s-au blocat toate conturile private ale protestatarilor. O măsură fără precedent într-un stat de drept și democratic, prin care s-a tăiat, abuziv, accesul oamenilor la proprii lor bani, călcându-se, practic, în picioare Constituția și drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la existență.

Prin urmare, mulți atrag atenția că atunci când oamenii nu vor mai deține bani în numerar, statul va avea toate pârghiile necesare pentru a controla toate veniturile noastre, iar la nevoie să ne taie accesul la ele, dacă nu suntem obedienți față de regulile impuse de instituțiile lui.

Limitarea plăților cu bani fizici (cash), îmbogățirea bancilor. De ce?

Simplu, la o plată de doar 6 lei, la una dintre băncile de la noi, comisionul este de 5 lei. Ca să plătesc o factură de utilități de 15 lei, comisionul era de 20 de lei. Cât înseamnă lunar din buzunarul unui român? Ușor și sigur, unele companii de utilitate publică reduc numărul casieriilor pentru ași reduce cheltuielile dar, în acest fel fac și jocul guvernanților, descurajând plata cu bani fizici. Cozile din unele zile te fac să renunți.

Asta înseamnă alte comisioane când plătim facturile.

Părerea econimiștilor

„Singura șansă în condițiile acestei noi legi a austerității este să-ți iei banii cash, să te duci la bancă, să-i pui pe card și cu cardul să te duci la magazinul cash and carry sau la altă unitate de unde vrei să cumperi, la magazin.

Realitatea arată că vor fi limitate incredibil de mult tranzacţiile cash, iar această decizie, din punctul meu de vedere, va afecta cam jumătate din populația României, mai ales pe cei care stau în mediul rural și nu au acces la bancomate sau la POS- uri” susține Adrian Negrescu, analist economic.

Sunt foarte multe localități în România care nu au internet. Oare cum se vor conecta POS-urile la internet în condițiile în care nu există semnal”, a mai spus analistul economic Adrian Negrescu.

Chiar guvernatorul BNR spunea că marea majoritate a românilor nu prea știu să folosească un card, nu știu ce este un cont bancar sau cum să-și gestioneze cheltuielile.

Deoarece economia neagră sau gri, alături de evaziunea fiscală, sunt doar simptome ale unui stat disfuncţional, unde încălcarea contractului social dintre autorităţi şi cetăţeni nu porneşte de la cetăţeni. În aceste condiţii, este iluzoriu să crezi că poţi trata boala doar prin eliminarea efectelor.

În 2016, cea mai mare bancă centrală naţională din zona euro, Bundesbank, se opunea măsurii, atât din punct de vedere al raţiunii sale economice, dar mai ales pentru consecinţele sale asupra libertăţii individuale.

Tot în 2016, Forumul anual al Asociaţiei Băncilor de Economii din Germania a fost dedicat viitorului banilor fizici, iar Carl-Ludwig Thiele, membru al conducerii executive a Bundesbank, a prezentat poziţia băncii centrale a Germaniei.

Thiele a arătat că economiştii din mediul academic susţin eliminarea banilor fizici mai ales din considerente de politică monetară, acesta fiind, de fapt, adevăratul motiv, chiar dacă nu a fost prezentat ca atare de oficialul Bundesbank. „În acest fel băncile centrale vor putea să impună dobânzi negative pentru toţi”, a precizat şeful direcţiei care se ocupă de administrarea numerarului din Germania.

”Când se discută impunerea unei limite pentru tranzacţiile cu numerar sau eliminarea unor bancnote, trebuie ţinut seama că „nu este vorba despre banii băncilor, ci despre banii cetăţenilor. Fiecare cetăţean are dreptul să dispună cum doreşte de banii săi”, a mai declarat Thiele, care a pus apoi sub semnul întrebării corelaţia dintre limitarea plăţilor în cash şi reducerea criminalităţii. Exemplul oferit a fost cel al Italiei şi Franţei, unde ar fi trebuit să se înregistreze o reducere a criminalităţii economice şi a pieţei negre faţă de ţările unde astfel de limite nu există. Dovezile concrete şi relaţiile cauzale directe între existenţa banilor fizici şi criminalitatea economică încă se lasă aşteptate.

Tocmai din acest motiv, „Bundesbank crede că modul în care sunt utilizaţi banii fizici trebuie să fie decis de consumatori şi firme”, a mai declarat Thiele, iar „rolul viitor al numerarului trebuie stabilit doar prin evoluţia cererii pentru numerar”.

Argumentele împotriva numerarului şi a plăţilor cu numerar nu sunt convingătoare, în timp ce avantajele sunt de necontestat, după cum a mai precizat oficialul Bundesbank. Probabil că nu este întâmplătoare deschiderea listei avantajelor cu „protejarea vieţii private a cetăţenilor”, dar nu trebuie ignorată nici „posibilitatea controlării mai bune a cheltuielilor” sau „rolul tot mai important al bancnotelor, inclusiv la nivel internaţional, ca mijloc de stocare a valorii”.

„Respectul pentru viaţa privată este un activ valoros, care nu trebuie diluat sau abandonat”, după cum a spus Thiele, care l-a citat, din nou, pe marele scriitor rus Feodor Dostoievski, în opinia căruia „banul fizic este libertate monetizată”. De asemenea, prezenţa numerarului nu necesită existenţa unei infrastructuri speciale pentru plăţi, care poate fi distrusă în cazul unor dezastre naturale.

Thiele a amintit apoi studiile economistului austriac Friedrich Schneider, de la Universitatea Linz, cu privire la efectele limitării plăţilor cash asupra criminalităţii economice. Acestea sunt minime şi arată că limitarea plăţilor în numerar oferă doar aparenţa unei soluţii.

  Marile state europene nu au limitat plata cash

State puternice ale UE, cu o democrație mai consolidată decât la noi, nu au limită la plata cu cash. Comisia nu a reușit să convingă însă statele suverane și a renunțat. Dintre acestea, cele mai dezvoltate economii ale Uniunii nu au la această dată limită la plata cu cash. Mai mult, Norvegia are legislație națională care prevede expres dreptul individului de a plăti cu bani lichizi. Germania, Austria, Olanda, Norvegia, Finlanda, Suedia, Belgia, Irlanda sau (+)Marea Britanie nu au limite la plata cu cash. Până și elvețienii au decis ca banii fizic să rămână pe piață și cetățenii să plătească așa după cum vor. În acest timp, România are unul dintre cele mai restrictive regimuri la plata cu cash din toată Uniunea. Înăsprire a condițiilor de utilizare a cash-ului face din țara noastră de departe cel mai neprietenos stat cu plățile în numerar. În prezent, Suedia și Estonia sunt singurele țări care au renunțat la cash în proporție de peste 80% și sunt foarte aproape de idealul unei “cashless society”.

Niciuna dintre țările din jur nu limitează cash-ul cum o face România și, cu toate astea, au o evaziune mult mai mică. Oare de ce?

România are cel mai mare deficit de încasare al TVA din UE, de 4 ori mai mare decât media UE, însă măsura limitării cash-ului este anti-științifică. De ce? Niciuna din țările de lângă noi nu o practică, cel puțin nu în halul ăsta. Dar – ce să vezi? – ele au o evaziune mult mai mică.

Estonia, Bulgaria, Letonia, Ungaria, Slovenia colectează aproape tot TVA-ul, în timp ce România colectează doar 65%. Surpriză: Estonia și Ungaria nu au vreo limită la plățile în numerar.

România scrie însă istoria rușinii în UE devenind studiu de caz al Comisiei Europene la colectare deficitară a TVA

„Spre deosebire de alte ţări din UE, România a înregistrat un deficit persistent şi ridicat de încasare de TVA în ultimii ani. Din 2000, primul an în care s-a studiat deficitul de încasare de TVA, acest deficit a oscilat deasupra pragului de 30 la sută. În plus, deficitul de conformitate la TVA a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta s-a situat între 33,2 şi 39,7%”, notează reprezentanţii Comisiei Europene. Această situație nu înseamnă doar evaziune ci și incapacitatea statului, prin instituțiile abilitate de a gestiona situația. Însă, acest lucru nu înseamnă să oblige polpulația să treacă la card, în detrimentul lor.