Dăm ceasul înapoi… dereglând ceasul interior?

Opinii| 28.10.2023| 69| 0| Gazarul

România trece la ora oficială de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 28-29 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 29 octombrie să fie cea mai lungă din acest an, de 25 de ore.

Asta e – an de an, de două ori pe an, forțăm ceasul de perete să nu mai ”meargă ceas”, ci să ”bată” ba cu o oră mai devreme, ba cu una mai târziu decât în curgerea firească a timpului. Uniunea Europeană tot promite să renunțe la această practică păguboasă pentru sănătatea cetățenilor ei. Și tot amână din varii motive – pandemia, războiul din Ucraina… Iar nota de plată a jocului cu ora (de vară-de iarnă) crește an de an.

Principalele efecte negative asupra sănătății, la schimbarea orei, inventariate de lumea medicală sunt: tulburările de somn, oboseala,  nervozitatea și problemele de concentrare asociate acestora, nivelul crescut de stres, depresia, astenia de toamnă, riscul sporit de infarct. ”Public țintă”: persoanele active din punct de vedere profesional (cele care trebuie să fie continuu ”pe baricade” la job) și cele care suferă deja de afecțiuni cardiace, neurologice etc.

Ritmul circadian merge ceas

Organismul uman este un mecanism fin, reglat perfect: el funcționează ”ceas” în cicluri repetitive de 24 de  ore. Acesta este așa-numitul ritm circadian. Toate procesele biologice se derulează conform acestui ritm: producția de hormoni, reglarea temperaturii corporale, metabolismul, starea de dispoziție etc.

Ritmurile circadiene sunt controlate însă și de factori din mediul exterior, cum sunt alternanța dintre lumină și întuneric și temperatura aerului – elementele care se schimbă sensibil când ”dăm ceasurile înainte sau înapoi”.

Aparent, la trecerea la ora de iarnă câștigăm o oră de somn. În realitate, mulți dintre noi își fură căciula singuri – ora 23 din seara de 28 octombrie devine ora 22, așa că mai stăm o oră la televizor, la calculator, cu o carte în mână, de la caz la caz. Organismul nostru înregistrează, tăcut, factorul de stres. Dar se răzbună în săptămâna care urmează – spun specialștii, cam atât îi trebuie ca să se adapteze la noua realitate temporală, reglându-și ritmul somn-veghe (ritmul circadian) pentru următoarele cinci luni. Când, iarăși, va fi dat peste cap!

Ce se dereglează

Ora de culcare și de trezire, orarul meselor de peste zi, intervalul orar de maximă mobilizare pentru activitățile cotidiene (școală, serviciu), chiar și orarul mersului la toaletă – toate etapele importante din ciclul de 24 de ore sunt perturbate. Organismul se readaptează, în principiu, dar experiențele stresante bianuale îl enervează progresiv.

Ce este de făcut

Respectarea programului de somn (dai ceasul înapoi la ora 22 și te culci, nu o mai lungești până când arătătorul indică noua oră 22, fostă 23) și mișcare în aer liber (cu atât mai mult cu cât ai câștigat o oră de lumină după-amiaza).

Să ne concentrăm așadar pe jumătatea plină a paharului: putem reduce riscurile trecerii la ora de iarnă ajutând ceasul biologic să se sincronizeze cu noua oră. Doar să vrem.

Gabriela Boceanu

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0763835620, sau pe WhatsApp sau redactie@gazarul.ro

Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *